(1)

Concedierea salariaţilor nu poate fi

dispusă:

a)pe

durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin

certificat medical conform legii;

b)pe

durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii

carantinei;

c)pe

durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care

angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii

deciziei de concediere;

d)pe

durata concediului de maternitate;

e)pe

durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până

la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei

de 3 ani;

f)pe

durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de

până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni

intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

g)[abrogat]

h)pe

durata efectuării concediului de odihnă.

i)pe durata efectuării concediului paternal şi a

concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de

muncă în condiţiile reglementate la art. 152

2

.

(2)Prevederile alin. (1) nu se

aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a

reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării

angajatorului, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA 3:Concedierea pentru motive

care ţin de persoana salariatului