(1)Durata

minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile

lucrătoare.

(2)Durata efectivă a concediului de odihnă anual

se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii

şi a contractelor colective de muncă aplicabile.

(3)Sărbătorile legale în

care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite

prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata

concediului de odihnă anual.

(4)La stabilirea duratei concediului de odihnă anual,

perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente

concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal,

concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor

şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile

art. 152

2

se consideră perioade de activitate prestată.

(5)În situaţia în care incapacitatea temporară de

muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori

concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul

efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând

ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a

încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de

maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când

nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

(6)Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual

şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se

menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an

calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de

odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor

celui îi care acesta s-a aflat în concediu medical.