Denumirea speței analizate: Decizia nr. 1267/2021 din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel.

Ce învățăm din speță:

Această speță subliniază importanța responsabilității individuale în cazul actelor de violență și clarifică modul în care instanțele judecătorești individualizează pedepsele și cuantifică daunele morale. Ne arată că chiar și într-un cadru privat, cum ar fi un restaurant, agresiunile fizice sunt pedepsite conform legii penale. Un aspect cheie este demonstrarea rigurozității în calcularea despăgubirilor morale, evitând transformarea acestora într-o sursă de îmbogățire nejustificată pentru victimă, menținând în același timp caracterul reparatoriu. Cazul evidențiază, de asemenea, aplicarea principiului reducerii limitelor de pedeapsă în cazul recunoașterii faptelor de către inculpat.

Individualizare:

Cazul o vizează pe inculpata B___ B__ B____, care, la data de 16.08.2014, a agresat fizic două persoane, A_____ A_____ și C_____ C_____ C______, într-un restaurant. Agresiunea a implicat lovirea cu un obiect contondent peste picioare și pulverizarea unui spray iritant lacrimogen. Victimele au suferit leziuni care au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale pentru A_____ A_____ și 8-9 zile pentru C_____ C_____ C______. Aceste fapte au fost încadrate ca două infracțiuni de lovire sau alte violențe, conform articolului 193 alineatul (2) din Codul Penal, în concurs real de infracțiuni (art. 38 alin. (1) Cod penal).

Instanța a reținut că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpată, atrăgând răspunderea penală. La individualizarea pedepsei, judecătorii au aplicat prevederile art. 396 alin. (10) C.proc.pen., care permite reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime pentru închisoare și cu o pătrime pentru amendă, având în vedere că inculpata a valorificat această cauză de reducere (probabil prin recunoașterea faptelor). Astfel, limitele pedepsei cu închisoarea au fost reduse de la 6 luni-5 ani la 4 luni-3 ani și 4 luni, iar amenda de la 180-300 zile-amendă la 135-225 zile-amendă.

Pentru a stabili pedeapsa concretă, instanța a luat în considerare criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen. Acestea includ:

Împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (agresiunea într-un loc public, cu obiect contondent și spray).

Natura și gravitatea rezultatului produs (leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale).

Motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (elemente nespecificate detaliat în fragment, dar relevante pentru evaluarea intenției).

Natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale (dacă există).

Conduita inculpatei după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal.

Nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatei.

Decizia specifică privind pedeapsa aplicată inculpatei B___ B__ B____ nu este explicitată în fragmentul furnizat (de exemplu, dacă a fost închisoare cu suspendare sau amendă penală), însă se subliniază procesul prin care instanța a ajuns la aceasta.

Doctrină:

În ceea ce privește prejudiciul moral, doctrina și jurisprudența îl definesc ca fiind orice atingere adusă atributelor personalității umane, manifestată prin suferințe fizice și/sau morale. Dreptul la sănătate, integritate fizică și psihică (art. 58 Cod Civil), componente ale dreptului la viață, protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), trebuie reparate.

Jurisprudența constantă a CEDO (citate ca exemplu cauza Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit) stabilește că daunele morale trebuie să fie proporționale cu consecințele negative suferite de victimă, importanța valorilor lezate, intensitatea percepției suferințelor și impactul asupra situației familiale, profesionale și sociale. Un principiu fundamental este că despăgubirile trebuie să se realizeze pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv, pentru a evita îmbogățirea fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Având în vedere natura nepatrimonială a daunelor morale, o evaluare exactă în bani este imposibilă. Stabilirea cuantumului se face prin libera apreciere a instanței, raportat la elementele de fapt. În cazul infracțiunilor contra sănătății sau integrității corporale, evaluarea despăgubirilor morale trebuie să țină cont de suferințele morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită.

În speța de față, Curtea a considerat justificată suma de 4000 lei pentru fiecare parte civilă ca despăgubire morală. Acest cuantum a fost stabilit având în vedere că a fost vorba de o infracțiune intenționată contra integrității corporale, soldată cu 6-7, respectiv 8-9 zile de îngrijiri medicale, precum și localizarea leziunilor. Curtea a recunoscut stresul emoțional ridicat al victimelor, dată fiind agresiunea într-un loc unde ar fi trebuit să se simtă în siguranță.

Cu toate acestea, Curtea a respins ca vădit exagerat cuantumul de 10.000 euro solicitat de fiecare parte civilă. Argumentul a fost că scopul daunelor morale este de a oferi o compensație echitabilă pentru a depăși evenimentul nefericit, nu de a constitui un prilej de îmbogățire. De asemenea, s-a luat în considerare nivelul general de trai al societății și condițiile socio-economice la momentul acordării despăgubirilor.