Decizia nr. 11/2021 din 26 ianuarie 2021, Curtea de Apel – Cât de periculoasă este o armă "neletală" și când se depășește limita legitimei apărări?

Cazul inculpatului C.C.C., analizat de Curtea de Apel prin Decizia nr. 11/2021, aduce în discuție aspecte cruciale legate de uzul de armă fără drept și lovirile sau alte violențe într-un context urban, cu consecințe semnificative pentru victimă și pentru înțelegerea limitelor apărării individuale. Speța subliniază pericolele ce decurg din interpretarea eronată a legitimei apărări și din folosirea iresponsabilă a armelor, chiar și a celor considerate "neletale".

Ce învățăm din această speță?

Această decizie judecătorească ne oferă perspective importante asupra:

Pericolul armelor "neletale": Deși arma folosită era una cu proiectil de cauciuc (neletală), fapta inculpatului a cauzat leziuni care au necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale. Aceasta demonstrează că, în ciuda denumirii, astfel de arme pot provoca daune corporale grave, subliniind importanța respectării stricte a reglementărilor privind portul și folosirea lor.

Limitele legitimei apărări: Unul dintre punctele centrale ale speței este invocarea de către inculpat a excesului scuzabil în condițiile unei pretinse legitime apărări. Cu toate acestea, instanța a stabilit clar că nu a existat un atac material, direct și injust din partea victimei. Faptul că inculpatul a recurs la împușcătură fără somație verbală și în lipsa unei amenințări reale subliniază că actul său a depășit cu mult limitele legale ale autoapărării.

Pericolul social al uzului de armă în public: Fapta a fost comisă într-un loc public, într-o zonă centrală din Sibiu, în prezența altor persoane. Această circumstanță agravează considerabil pericolul social, generând o stare de spaimă și insecuritate în comunitate. Chiar dacă inculpatul nu a urmărit suprimarea vieții victimei, acțiunea sa a fost una extrem de periculoasă, putând avea consecințe mult mai grave.

Responsabilitatea deținătorului de armă: Inculpatul, fiind agent de pază și deținător legal de permis de armă neletală, cunoștea condițiile legale de uz. Această pregătire și responsabilitate sporită au fost luate în considerare de instanță, agravând vinovăția sa sub aspect subiectiv, prin reținerea intenției indirecte pentru infracțiunea de uz de armă fără drept.

Compensarea prejudiciului moral: Decizia subliniază importanța acordării de daune morale pentru suferința cauzată victimei. Majorarea sumei inițiale de către Curtea de Apel la 25.000 lei reflectă o evaluare mai realistă a impactului psihic și fizic al agresiunii asupra persoanei vătămate, chiar dacă nu s-a reținut tentativa de omor.

Individualizarea pedepsei: O abordare echilibrată între sancțiune și reintegrare

Instanța a aplicat principiile art. 74 Cod penal pentru a individualiza pedeapsa, luând în considerare mai mulți factori:

Gravitatea faptei: Modul violent de comitere, folosirea armei fără somație și într-un loc public, precum și gravitatea leziunilor (45-50 zile de îngrijiri medicale) au fost elemente agravante.

Persoana inculpatului: S-a reținut că inculpatul este la prima incidență cu legea penală, are studii superioare, este integrat social și își câștigă existența prin mijloace oneste. Această conduită generală pozitivă a influențat modalitatea de executare a pedepsei.

Conduita în procesul penal: Inculpatul a recunoscut esența faptelor, dar a încercat să justifice acțiunea prin legitimă apărare, fără a beneficia de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției (art. 375 C.proc.pen.). Cu toate acestea, nu s-a sustras de la proces.

Având în vedere toate aceste aspecte, instanța a contopit pedepsele aplicate pentru cele două infracțiuni (lovire sau alte violențe și uz de armă fără drept) într-o pedeapsă rezultantă de 1 an și 7 luni închisoare. Important este faptul că s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de 2 ani, considerând că scopul reeducativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate. Inculpatul a fost obligat să respecte anumite măsuri de supraveghere, inclusiv să frecventeze un program de reintegrare socială și să presteze 70 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Doctrină și Fundamentare Legală

Decizia Curții de Apel se bazează pe interpretarea și aplicarea riguroasă a mai multor articole din Codul Penal și Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor:

Lovire sau alte violențe (art. 193 alin. 2 C.pen.): Elementul material este împușcarea cu arma cu proiectil de cauciuc, având ca urmare leziuni ce au necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale. Intenția directă a fost reținută din modul de comitere a faptei.

Uzul de armă fără drept (art. 343 alin. 2 C.pen.): Această infracțiune are un caracter de normă incompletă, completată de art. 32 din Legea nr. 295/2004, care stabilește condițiile stricte în care titularii dreptului de a purta și folosi arme pot face uz de ele (doar în poligoane autorizate, în legitimă apărare sau stare de necesitate). Faptul că inculpatul a folosit arma într-un loc public, fără a fi în legitimă apărare, a generat o stare de pericol, esențială pentru reținerea acestei infracțiuni. Intenția indirectă a fost reținută având în vedere cunoștințele profesionale ale inculpatului.

Criteriile de individualizare a pedepsei (art. 74 C.pen.): Acestea au fost aplicate pentru a stabili o pedeapsă justă, care să echilibreze gravitatea faptelor cu circumstanțele personale ale inculpatului.

Concursul de infracțiuni (art. 38 C.pen.) și contopirea pedepselor (art. 39 alin. 1 lit. b C.pen.): Aceste prevederi au permis aplicarea unei singure pedepse rezultante pentru faptele comise.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (art. 91, 93 C.pen.): Această modalitate de executare a fost justificată de lipsa antecedentelor penale și de integrarea socială a inculpatului, oferind o șansă la reeducare fără privare de libertate.

Răspunderea civilă delictuală (art. 1357 Cod civil): Instanța a obligat inculpatul la plata de daune morale către victimă și la despăgubiri materiale către unitățile medicale, pe baza principiului reparării integrale a prejudiciului.

Cazul C.C.C. este un exemplu elocvent al complexității cazurilor judiciare, unde fiecare detaliu contează, de la circumstanțele faptei la profilul infractorului. El subliniază importanța respectării legilor privind regimul armelor și atrage atenția asupra consecințelor grave ale folosirii iresponsabile a acestora.