Situația de Fapt

La data de 19 octombrie 2016, în jurul orei 16:45, inculpatul S____ C_______ E______ a fost prins în flagrant delict în magazinul M_______ din București. Acesta a demontat sistemele antifurt de pe mai multe articole vestimentare (pantaloni, pulover, hanorace) în valoare totală de 314 lei. O pereche de pantaloni îi îmbrăcase pe sub proprii pantaloni, iar celelalte articole le avea într-o pungă. A fost oprit chiar în dreptul porților de la sistemul de alarmă, fără a ieși complet din incinta magazinului. Poziția instanței de fond și a Curții de Apel: Instanța de fond a încadrat fapta inițial ca furt calificat, considerând că demontarea sistemelor antifurt individuale de pe haine se încadrează în agravanta 'scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere'. De asemenea, a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare, având în vedere starea de recidivă postexecutorie a inculpatului și istoricul său infracțional vast. Curtea de Apel București a admis apelul inculpatului și a desființat parțial sentința, schimbând încadrarea juridică din furt calificat în furt simplu (art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 43 alin. 5 Cod penal pentru recidivă, și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală pentru procedura simplificată). Motivele reîncadrării: Curtea a argumentat că demontarea sistemelor antifurt individuale de pe produse nu constituie 'scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere' al magazinului în sensul art. 229 alin. 1 lit. e Cod penal. Această agravantă necesită o intervenție tehnică asupra întregului sistem de securitate al unității, care să afecteze funcționalitatea acestuia (ex: deconectarea camerelor de luat vederi), nu doar neutralizarea accesoriilor de siguranță ale unor bunuri. Porțile de alarmă și alte elemente ale sistemului de securitate al magazinului au rămas funcționale. Momentul consumării: Curtea a confirmat că, deși inculpatul nu a ieșit din magazin, furtul a fost consumat în momentul în care bunurile au fost scoase de sub sfera de dispoziție a persoanei vătămate (magazinul) și trecute în stăpânirea făptuitorului (îmbrăcarea pantalonilor, punerea bunurilor în pungă, trecerea de casele de marcat fără plată), cu intenția vădită de a le însuși. Faptul că a fost prins imediat după nu transformă fapta în tentativă. Individualizarea pedepsei: Având în vedere reîncadrarea la furt simplu, dar și recidiva postexecutorie extrem de pronunțată a inculpatului (numerose condamnări anterioare pentru furt calificat și tâlhărie, săvârșind noua infracțiune la doar 8 luni de la ultima liberare condiționată), Curtea a stabilit o pedeapsă de 6 luni închisoare. Instanța a notat lipsa de 'influență pozitivă' a mediului carceral asupra inculpatului, care a perseverat în activități infracționale, considerând că scopul pedepsei (prevenirea) devine 'iluzoriu' în cazul său. Cu toate acestea, prin reîncadrarea la furt simplu și aplicarea procedurii simplificate, pedeapsa a fost redusă față de cea inițială. De asemenea, au fost înlăturate pedepsele complementare aplicate inițial de instanța de fond, deoarece acestea nu erau direct legate de infracțiunea analizată, și au fost reconfigurate cele legate de condamnările anterioare.

Ce învățăm din această speță?

Consumarea Furtului prin Împosedare și Delimitarea Agravantei 'Scoaterea din Funcțiune a Sistemului de Alarmă' Decizia nr. 1749/2017 a Curții de Apel București abordează două aspecte cruciale în dreptul penal, oferind claritate în cazul infracțiunilor de furt comise în magazine: 1. Momentul consumării infracțiunii de furt: Speța reafirmă principiul conform căruia infracțiunea de furt este consumată în momentul în care făptuitorul realizează atât deposedarea proprietarului, cât și împosedarea sa, adică preia controlul material asupra bunului cu intenția de a și-l însuși pe nedrept. Este irelevant dacă făptuitorul a reușit să iasă din magazin sau să treacă de porțile de siguranță. Odată ce bunul este scos din sfera de dispoziție a posesorului de drept și trece în stăpânirea făptuitorului (chiar și prin a-l îmbrăca pe sub propriile haine sau a-l pune într-o pungă, după demontarea sistemelor antifurt), furtul este consumat, nu doar tentativă. 2. Interpretarea agravantei 'scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere' (art. 229 alin. 1 lit. e Cod penal): Decizia aduce o interpretare restrictivă și tehnică a acestei agravante. Instanța subliniază că simpla smulgere sau demontare a unui sistem antifurt individual montat pe un produs (etichetă de securitate, 'păianjen') nu echivalează cu 'scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere' al magazinului în ansamblul său. Această agravantă se aplică doar atunci când există o intervenție tehnică asupra structurii sau funcționalității întregului sistem de securitate al obiectivului, nu doar asupra unui accesoriu de siguranță al unui bun. Rațiunea legiuitorului a fost sancționarea unei 'specializări' a infractorului în neutralizarea sistemelor complexe de securitate.

Individualizarea Pedepsei

Hoțul Profesionist din Mall – Furt Simplu și Recidivă Postexecutorie

Doctrina

O Interpretare Riguroasă a Legii Penale Doctrina și conceptele juridice cheie analizate în speță includ: 1. Furtul calificat prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă (art. 229 alin. 1 lit. e Cod penal): Curtea a oferit o interpretare restrictivă a acestei agravante, bazându-se pe rațiunea legiuitorului de a sancționa o anumită 'specializare' a infractorului în neutralizarea sistemelor de securitate complexe. S-a făcut o distincție clară între: * 'Sistem de alarmă sau de supraveghere': Un ansamblu de echipamente electronice (centrală de comandă, detectoare, camere de luat vederi) care asigură paza obiectivelor, conform Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor. Necesită o intervenție tehnică asupra structurii sau funcționalității sale (ex: deconectarea unei camere). * 'Sisteme antifurt pentru magazine' (tag-uri de securitate, 'păianjeni'): Simple accesorii montate pe produse, a căror demontare prin forță fizică nu afectează funcționalitatea întregului sistem de securitate al magazinului. Nu se încadrează în sfera agravantei. Această interpretare subliniază importanța unei abordări stricte a normelor de tehnică legislativă (art. 25 și 48 din Legea nr. 24/2000), care impun definirea clară a termenilor juridici cu înțeles specific. 2. Consumarea furtului (teoria apropriațiunii): Decizia reconfirmă că furtul este consumat în momentul în care se realizează atât deposedarea (scoaterea bunului din sfera de stăpânire a victimei), cât și împosedarea (trecerea bunului în sfera de stăpânire a făptuitorului). Este irelevant dacă făptuitorul a reușit să-și asigure liniștita folosință a bunului sau dacă a fost prins imediat după. Cazul în care bunurile sunt ascunse pe corp sau într-o pungă, după neutralizarea elementelor de siguranță individuale, demonstrează intenția de însușire și controlul efectiv asupra bunului, chiar și înainte de a părăsi spațiul comercial. Sunt citate numeroase exemple din practica judiciară care susțin această interpretare. 3. Individualizarea pedepsei și recidiva: Instanța a aplicat principiile generale de individualizare (art. 74 Cod penal), punând un accent deosebit pe perseverența infracțională a inculpatului, care se afla în stare de recidivă postexecutorie și săvârșise fapta la scurt timp după liberarea condiționată. Chiar dacă a reîncadrat fapta la furt simplu, gravitatea circumstanțelor personale a justificat aplicarea unei pedepse cu închisoarea, deși la un nivel redus, pentru a reflecta periculozitatea socială ridicată a inculpatului și pentru a încerca să-l determine să-și reevalueze atitudinea. Concluzie: O Jurisprudență Coerentă pentru Furturile din Magazine Decizia Curții de Apel București este esențială pentru uniformizarea practicii judiciare în cazurile de furturi din magazine. Ea trasează o linie clară între furtul simplu și furtul calificat prin scoaterea din funcțiune a sistemelor de securitate, bazându-se pe o interpretare riguroasă a termenilor juridici și a rațiunii legiuitorului. De asemenea, reconfirmă momentul consumării furtului în contextul furturilor din magazine, oferind astfel o bază solidă pentru viitoarele soluții judiciare.