Nume speță analizată: decizie-nr-491-2020-din-16-iun-2020-curtea-de-apel

Această decizie a Curții de Apel București analizează o speță de tâlhărie calificată, punând un accent deosebit pe pericolul social al faptei și pe individualizarea pedepsei, mai ales în contextul recidivei. Cazul scoate în evidență rigoarea cu care sistemul judiciar abordează infracțiunile comise prin violență și angajamentul de a asigura o justiție proporțională și eficientă.

Situația în Fapt

La data de 14 noiembrie 2019, inculpații Ș. Alin și D. R. au deposedat-o, prin violență, pe persoana vătămată C. M. de un portofel ce conținea suma de 900 lei. Fapta a avut loc pe _________________________. 6, unde inculpatul D. R. a lovit victima cu pumnul în zona feței, trântind-o la pământ. Profitând de această stare de vulnerabilitate, inculpatul Ș. Alin a amenințat persoana vătămată cu un briceag/obiect înțepător și i-a sustras portofelul. Ulterior, cei doi inculpați au împărțit banii.

Fapta inculpatului Ș. Alin a fost încadrată ca tâlhărie calificată în stare de recidivă (art. 234 alin. 1 lit. a și d C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p.), în timp ce fapta inculpatului D. R. a fost încadrată ca tâlhărie calificată (art. 234 alin. 1 lit. a și d C.p.). S-a constatat că faptele au existat, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de cei doi inculpați.

Elementul material al laturii obiective a inclus atât deposedarea de bun (portofelul cu bani), cât și activitatea secundară de violență (lovirea victimei de către D. R. și amenințarea cu briceagul de către Ș. Alin). Urmarea imediată a constat în prejudiciul patrimonial și în încălcarea dreptului la sănătate și integritate corporală a victimei. Raportul de cauzalitate a fost evident, acțiunile de violență fiind esențiale pentru sustragere și asigurarea scăpării. Latura subiectivă a relevat intenția directă a inculpaților de a sustrage bunurile și de a folosi violența pentru a facilita furtul.

Ce Învățăm din Speță: Conținutul Tâlhăriei și Recidiva

Infracțiunea de Tâlhărie Calificată: Speța ilustrează clar conținutul complex al tâlhăriei, care implică două activități: una principală, de furt (deposedarea de bun), și una secundară, de violență sau amenințare, menite să înlesnească sustragerea sau păstrarea bunului. Calificarea a fost dată de modul de operare (lovire, amenințare cu briceagul) și de comiterea faptei pe timpul nopții.

Importanța Recidivei: Cazul inculpatului Ș. Alin subliniază impactul semnificativ al recidivei în dreptul penal. Faptul că a comis o nouă infracțiune (tâlhărie) în timpul termenului de supraveghere al unei condamnări anterioare pentru aceeași infracțiune, demonstrează o periculozitate sporită și o lipsă de respect față de lege, atrăgând un tratament sancționator mai sever.

Pericolul Social Concret: Instanța a analizat cu atenție pericolul social concret al faptei, determinat de modul de producere (agresiune fizică și amenințare cu arma albă), de importanța valorilor sociale afectate (patrimoniul și integritatea fizică) și de absența recuperării prejudiciului material.

Atitudinea în Procesul Penal: Deși ambii inculpați au avut o atitudine sinceră și au recunoscut faptele, beneficiind de aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. (reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime), acest aspect a fost ponderat în raport cu periculozitatea generală a faptelor și a infractorilor.

Individualizarea Pedepselor: Proporționalitate și Prevenție

Individualizarea pedepselor a fost realizată în baza criteriilor generale prevăzute de art. 74 C.p., vizând adaptarea sancțiunii la nevoile de apărare socială și la scopurile de prevenție și reeducare:

Gravitatea Infracțiunii și Periculozitatea Inculpaților: Instanța a considerat că o pedeapsă orientată spre minimul special, redus conform procedurii abreviate, este suficientă pentru reeducare, dar a ținut cont de gravitatea deosebită a tâlhăriei și de periculozitatea sporită a inculpaților, în special a recidivistului Ș. Alin.

Circumstanțe Personale:

D. R.: Necăsătorit, 8 clase, fără antecedente penale (primul contact cu legea penală), atitudine sinceră.

Ș. Alin: Căsătorit, 10 clase, fără loc de muncă, dar cu antecedente penale și recidivist, având condamnări anterioare pentru tâlhărie.

Pedeapsa Aplicată:

Ș. Alin: 2 ani închisoare pentru tâlhărie calificată, la care s-a adăugat pedeapsa de 3 ani închisoare dintr-o condamnare anterioară, rezultând o pedeapsă totală de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție. Instanța a considerat că doar executarea în regim de detenție poate asigura scopul pedepsei, dată fiind recidiva.

D. R.: 2 ani închisoare pentru tâlhărie calificată. În cazul său, instanța a apreciat că pedeapsa este echilibrată și proporțională.

Recuperarea Prejudiciului: S-a notat că prejudiciul de 900 lei nu a fost recuperat, un factor negativ în evaluarea situației inculpaților.

Doctrina și Practica Judiciară: Fundamentele Individualizării

Decizia Curții de Apel se bazează pe principii fundamentale ale doctrinei și practicii judiciare românești privind individualizarea pedepsei:

Rolul Individualizării Judiciare: Se subliniază că individualizarea pedepsei este o operațiune crucială prin care pedeapsa este adaptată la nevoile de apărare socială, în raport cu gravitatea concretă a infracțiunii și periculozitatea infractorului. Aceasta asigură atât prevenția generală, cât și prevenția specială, prin constrângerea și reeducarea infractorului.

Proporționalitatea Pedepsei: Instanța reafirmă că pedeapsa trebuie să fie proporțională, evitând severitatea excesivă (care poate genera o reacție negativă) sau blândețea prea mare (care poate încuraja noi infracțiuni).

Circumstanțele Atenuante: Curtea a examinat posibilitatea reținerii circumstanțelor atenuante (legale sau judiciare), conform art. 75 C.p. S-a constatat că niciuna dintre circumstanțele atenuante legale (provocare, depășirea legitimei apărări/stării de necesitate, acoperirea integrală a prejudiciului) nu este incidentă în cauză. De asemenea, nu au fost identificate circumstanțe atenuante judiciare (eforturi de înlăturare a consecințelor, alte împrejurări care diminuează gravitatea), dimpotrivă, gravitatea sporită a infracțiunii și recidiva inculpatului Ș. Alin au impiedicat orice atenuare. S-a accentuat că tâlhăria este o infracțiune pentru care, prin lege, acoperirea prejudiciului nu constituie o circumstanță atenuantă.

Impactul Condamnărilor Anterioare: Chiar dacă nu se menționează explicit în textul speței detaliile condamnării anterioare a lui Ș. Alin care a atras recidiva, importanța acestei stări este clar evidențiată, afectând atât încadrarea juridică, cât și regimul de executare a pedepsei.

Concluzie:

Cazul decizie-nr-491-2020-din-16-iun-2020-curtea-de-apel este o ilustrare a modului în care instanțele românești aplică legea penală în fața unor fapte grave, cum ar fi tâlhăria calificată, în special atunci când este implicată recidiva. Decizia demonstrează o analiză meticuloasă a elementelor constitutive ale infracțiunii, a circumstanțelor reale și personale, și a principiilor de individualizare a pedepsei. Răspunsul judiciar, care include executarea pedepsei în regim de detenție pentru recidivist, reconfirmă angajamentul de a sancționa cu fermitate comportamentele infracționale violente și de a proteja ordinea publică.