Denumirea speței analizate: Decizia nr. 1233/2020 din 22-oct-2020, Curtea de Apel Craiova, șantajul (art. 207 NCP)

Ce învățăm din speță?

Această decizie a Curții de Apel Craiova ne oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care instanțele judecătorești abordează infracțiunea de șantaj și, mai ales, asupra procesului complex de individualizare a pedepsei. Cazul inculpatului B____ A_____ V_____ subliniază importanța circumstanțelor personale ale infractorului și a atitudinii sale pe parcursul procesului penal în stabilirea unei sancțiuni adecvate. Un aspect crucial evidențiat este aplicarea suspendării sub supraveghere ca o măsură coercitivă menită să resocializeze, nu doar să pedepsească, și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni. De asemenea, decizia subliniază rigoarea cu care instanțele evaluează daunele morale, având în vedere atât prejudiciul suferit de victime, cât și principiile proporționalității și echității.

Situația în fapt: Mecanismele Șantajului și Consecințele Sale

Inculpatul B____ A_____ V_____ a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 207 alin. 3 C.pen. Faptele, desfășurate în cursul lunilor august și septembrie 2019, au constat în amenințări directe cu moartea și violențe fizice, adresate persoanei vătămate Țocan P___, cu scopul de a-l constrânge să remită suma de 50.000 lei. Gravitatea faptelor este amplificată de caracterul repetat și direct al amenințărilor, care au generat o presiune psihică și morală semnificativă asupra victimelor. Este important de reținut că șantajul este o infracțiune complexă, care aduce atingere atât libertății persoanei, cât și patrimoniului acesteia.

Individualizarea pedepsei: O Balanță între Severitate și Resocializare

Doctrina subliniază că individualizarea judiciară a sancțiunii penale nu este doar o determinare concretă a pedepsei, ci și un mijloc esențial de adaptare a acesteia la cazul particular, la infracțiunea comisă și, mai ales, la persoana infractorului. Se urmărește evaluarea periculozității acestuia și a aptitudinii sale de a se îndrepta sub influența pedepsei. Scopul este ca pedeapsa să corespundă gradului de receptivitate a condamnatului față de influența educativă a sancțiunii. Art. 74 C.pen. detaliază criteriile generale de individualizare, pe care instanța le-a aplicat în acest caz.

În speța de față, Curtea de Apel Craiova a menținut decizia instanței de fond privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, având în vedere dispozițiile art. 91 C.pen. Această decizie a fost fundamentată pe o serie de considerente:

Pedeapsa aplicată: Inculpatul a primit o pedeapsă de 2 ani închisoare, care se încadrează în limita maximă de 3 ani prevăzută pentru suspendare. Ulterior, prin contopirea pedepselor pentru șantajarea mai multor victime, pedeapsa rezultantă a fost de 1 an și 3 luni închisoare.

Lipsa antecedentelor penale: Un factor decisiv în favoarea suspendării a fost faptul că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an.

Acordul pentru muncă în folosul comunității: Inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, un semn al asumării responsabilității.

Comportamentul post-infracțional: Instanța a apreciat că aplicarea pedepsei, chiar și fără executare efectivă, este suficientă, având în vedere conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor, și posibilitățile sale de îndreptare. Pe parcursul urmăririi penale și al judecății, inculpatul a avut o participare procesuală constantă și cooperantă, adoptând o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.

Integrarea socială și sprijinul familial: Proba cu înscrisuri a relevat că inculpatul este bine integrat în societate și beneficiază de sprijinul familiei, elemente care justifică concluzia necesității unor măsuri coercitive mai puțin severe.

Toate aceste elemente au condus la concluzia că inculpatul are posibilități ridicate de îndreptare și că executarea efectivă în regim de detenție nu este necesară pentru atingerea scopului pedepsei.

Aspecte privind latura civilă și daunele morale

Un aspect important al deciziei Curții de Apel este reformarea laturii civile a procesului penal. Instanța a urmărit realizarea unui echilibru just între principiul reparării integrale a prejudiciului moral suferit de victime și principiul evitării îmbogățirii fără justă cauză.

Presiunea psihică și morală exercitată asupra părților civile a fost considerată de netăgăduit, iar prejudiciul suferit, cert și nereparat. În acest sens, instanța a majorat daunele morale acordate victimelor: 30.000 lei pentru Țocan O_____ M____, 5.000 lei pentru Țocan P___ și 5.000 lei pentru C_______ M____ A________. Această cuantificare a fost realizată în echitate, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care impune ca despăgubirile acordate să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită.

Hotărârea instanței și concluzii

Pedeapsa aplicată: 1 an și 3 luni închisoare cu suspendare, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Curtea de Apel Craiova a admis apelurile formulate atât de inculpat, cât și de părțile civile, desființând în parte sentința penală inițială. Astfel, au fost descomponate pedepsele inițiale și inculpatul B____ A_____ V_____ a fost condamnat pentru fiecare faptă de șantaj săvârșită față de cele trei victime la câte 9 luni închisoare, la care s-au adăugat pedepse complementare (interzicerea unor drepturi, inclusiv comunicarea și apropierea de victime) și pedepse accesorii. Prin contopirea acestora, pedeapsa principală rezultantă a fost de 1 an și 3 luni închisoare.

Pe lângă suspendarea sub supraveghere, inculpatului i-au fost impuse o serie de măsuri de supraveghere, conform art. 93 C.p.: prezentarea la serviciul de probațiune, vizitele consilierului de probațiune, anunțarea schimbării locuinței și a deplasărilor, comunicarea schimbării locului de muncă și a informațiilor privind mijloacele de existență. De asemenea, i s-a impus să frecventeze un program de reintegrare socială și să presteze o muncă neremunerată pe o durată de 80 de zile în folosul Primăriei municipiului Craiova.

Această hotărâre subliniază complexitatea procesului judiciar în dreptul penal, unde nu doar stabilirea vinovăției este esențială, ci și individualizarea pedepsei, astfel încât să se atingă atât scopul represiv, cât și cel preventiv și de resocializare. Cazul B____ A_____ V_____ devine un exemplu relevant despre modul în care sistemul judiciar românesc caută un echilibru între aplicarea legii și acordarea unei șanse de îndreptare, respectând totodată drepturile și nevoile victimelor.