Ce învățăm din speță?

Această speță oferă o incursiune detaliată în aplicarea infracțiunii de șantaj, așa cum este reglementată de Codul Penal român, și în complexitatea individualizării pedepsei. Ne arată cum instanțele judecătorești evaluează gravitatea faptei, periculozitatea infractorului și circumstanțele personale ale acestuia pentru a stabili o pedeapsă justă. De asemenea, speța pune în lumină importanța noțiunii de vinovăție penală din perspectiva doctrinară, subliniind necesitatea unei "cauzalități juridice penale" între acțiunea autorului și consecințele acesteia.

Numele Speței Analizate:

Decizia nr. 896/2019 din 04-dec-2019, Curtea de Apel Brașov, șantajul (art. 207 NCP).

Situația în Fapt: O Acțiune de Șantaj Agresiv

Actul de sesizare descrie o faptă de șantaj cu conotații deosebit de grave, petrecută la data de 6 martie 2017, la domiciliul familiei F_____ din Poiana Brașov. Inculpatul R___ L________, însoțit de inculpatul T______ D_____ și suspectul M____ M_____ D_____, s-a deplasat la locuința familiei F_____. Acolo, R___ L________ a amenințat-o pe F_____ R_____ G_______, insinuând că atât aceasta, cât și copilul ei minor de 8 ani, vor fi agresați de către persoanele care-l însoțeau. Această acțiune a creat o stare de temere profundă pentru F_____ R_____ G_______, băiețelul ei și pentru S_____ C______ I______.

Ulterior, R___ L________, împreună cu suspectul M____ M_____ D_____, a intrat în apartamentul familiei, unde, prin menținerea amenințărilor și a stării de teamă, a constrâns-o pe persoana vătămată F_____ I___ să-i dea suma de 5.000 de euro. Rolul inculpatului T______ D_____ a fost de a-l ajuta pe R___ L________ să creeze și să mențină starea de temere prin simpla sa prezență în grup, facilitând obținerea sumei de bani. Fapta este încadrată la șantaj, conform art. 207 Cod Penal.

Individualizarea Pedepsei: Echilibrul între Gravitate și Circumstanțe Personale

La individualizarea pedepsei pentru inculpatul R___ L________, Curtea a luat în considerare criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod Penal, care vizează gravitatea faptei și periculozitatea infractorului. Deși fapta implică un grad redus de violență fizică directă, instanța a subliniat că urmările grave s-ar fi putut produce, mai ales prin implicarea unui minor în situația conflictuală. Această subliniere este crucială, deoarece arată că nu doar violența fizică explicită contează, ci și trauma psihologică și starea de temere intensă cauzate.

Un aspect important în favoarea inculpatului R___ L________ a fost faptul că acesta nu avea antecedente penale la momentul săvârșirii faptei și a avut inițial intenția de a rezolva situația pe cale instituțională. De asemenea, poziția sa procesuală a fost corespunzătoare, prezentându-se în fața organelor judiciare. Aceste circumstanțe personale au influențat instanța să se orienteze spre o pedeapsă cu închisoarea la limita minimă prevăzută de lege.

Interesant este că, în raport de particularitățile săvârșirii faptei și de persoana inculpatului, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată își va atinge scopul fără executare efectivă, dispunând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Această decizie reflectă încrederea instanței că inculpatul poate fi reeducat și reintegrat social prin măsuri de supraveghere, fără privare de libertate.

De menționat este și faptul că inculpații R___ L________ și T______ D_____ au fost inițial arestați preventiv pentru 30 de zile, iar M____ D_____ M_____ a fost reținut pentru 24 de ore. Măsurile preventive au fost considerate legale și temeinice, cu respectarea drepturilor inculpaților. Ulterior, aceștia au fost puși în libertate la expirarea perioadei de arestare.

Doctrina Vinovăției Penale: Cauzalitatea Juridică Penală

Partea de doctrină din speță aduce în discuție un concept fundamental al dreptului penal: vinovăția penală. Se subliniază că pentru a fi în prezența vinovăției penale, pe lângă cauzalitatea fizică și psihică, trebuie să existe o cauzalitate juridică penală. Aceasta înseamnă că "autorul să-și fi putut da seama că acțiunea și rezultatele voite și prevăzute nu sunt permise de legea penală scrisă, ci sunt sancționate penalicește."

Altfel spus, nu este suficient ca o persoană să fi cauzat un anumit rezultat (fizic și psihic); este esențial ca acea persoană să fi avut reprezentarea caracterului ilicit al faptei sale și al consecințelor sale penale. Analiza acestei atitudini subiective a inculpaților față de faptă impune examinarea tuturor circumstanțelor de fapt și a modului în care aceștia le-au perceput, prin prisma caracteristicilor lor personale (vârstă, pregătire socială sau profesională). Această abordare doctrinară ghidează instanța în evaluarea elementului subiectiv al infracțiunii, esențial pentru stabilirea vinovăției.

Pedeapsa Aplicată și Hotărârea Instanței

Curtea de Apel Brașov a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și de partea civilă F_____ I___, desființând sentința penală a Judecătoriei Brașov în ceea ce privește atât latura penală, cât și cea civilă.

R___ L________ a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, conform art. 207 alin. 1, 3 Cod penal. Însă, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe o durată de 2 ani termen de supraveghere. Pe parcursul acestui termen, inculpatul este obligat să respecte o serie de măsuri de supraveghere (prezentarea la Serviciul de Probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, anunțarea schimbărilor de locuință și deplasărilor, comunicarea schimbării locului de muncă și a informațiilor despre mijloacele de existență). De asemenea, i s-a impus obligația de a frecventa programe de reintegrare socială și de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității timp de 100 de zile, la Primăria Bârlad sau Spitalul Municipal de Urgență „E____ B_______”.

În ceea ce-i privește pe T______ D_____ și M____ M_____ D_____, instanța a schimbat temeiul achitării lor pentru infracțiunea de complicitate la șantaj. Inițial, fuseseră achitați conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală (fapta nu e prevăzută de legea penală). Curtea de Apel a modificat temeiul achitării în art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală (fapta nu constituie infracțiune). Această modificare subtilă, dar importantă, indică faptul că fapta a existat și a fost săvârșită, dar nu a întrunit toate elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la șantaj.

Pe latură civilă, instanța a obligat pe toți inculpații – R___ L________, T______ D_____ și M____ D_____ M_____ – în solidar, la plata sumei de 5.000 de euro către partea civilă F_____ I___, cu titlu de despăgubiri civile. Această decizie subliniază principiul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, chiar și în cazurile în care intervenția directă în săvârșirea faptei principale diferă.

Concluzie

Decizia Curții de Apel Brașov în această speță de șantaj reprezintă un studiu de caz relevant pentru înțelegerea modului în care sistemul judiciar român abordează infracțiunile cu violență non-fizică, dar cu impact emoțional și financiar semnificativ. Subliniază complexitatea individualizării pedepsei, care ia în considerare nu doar gravitatea obiectivă a faptei, ci și particularitățile infractorului și potențialul său de reintegrare. De asemenea, reafirmă importanța respectării principiilor fundamentale ale dreptului penal, inclusiv conceptul de vinovăție penală și necesitatea ca fapta să fie ilicită nu doar material, ci și în conștiința autorului. Aspectul privind obligația solidară la despăgubiri civile reiterează angajamentul instanței de a asigura repararea integrală a prejudiciului victimelor.