O decizie a Curții de Apel scoate la lumină un caz de șantaj de o complexitate remarcabilă, orchestrat de un grup infracțional cu complicitatea unui șef de serviciu din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Deși inițial condamnat atât pentru complicitate la șantaj, cât și pentru aderare la un grup infracțional organizat, instanța de apel a demontat acuzația de crimă organizată, subliniind că simpla participare la o infracțiune, oricât de elaborată, nu dovedește automat apartenența la un grup. Hotărârea este un exemplu despre cum justiția analizează în detaliu probele pentru a distinge între o colaborare punctuală și o asociere structurată.

Speța analizată: Decizia nr. 189/2022 a Curții de Apel

Cazul îl vizează pe inculpatul D.N.I., la data faptei șef al Serviciului Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor din cadrul IGI, acuzat că a sprijinit un grup infracțional să obțină prin șantaj suma de 135.000 de euro de la un om de afaceri. Scenariul pus la cale a implicat folosirea abuzivă a funcției și a sediului instituției pentru a crea presiune psihică asupra victimei.

Anatomia unui Șantaj de Înalt Nivel

Pentru a constrânge victima să plătească suma de 135.000 de euro, grupul infracțional, cu ajutorul esențial al șefului de la IGI, a pus în scenă un plan elaborat:

Invitația capcană: Victima, un cetățean român și israelian, a fost chemată la sediul IGI sub pretextul oficial al clarificării unor probleme legate de ședere.

"Sceneta" încătușării: În biroul șefului de serviciu, în prezența victimei, unul dintre membrii grupului a fost încătușat în mod regizat, sub pretextul unei plângeri penale false. Scopul era de a-i induce victimei o stare de teamă acută, făcând-o să creadă că și ea ar putea fi vizată de o anchetă penală.

Sfatul "binevoitor": Inculpatul D.N.I. a "sfătuit-o" pe victimă să se înțeleagă cu pretinșii denunțători pentru a evita complicațiile, amplificând presiunea.

Finalizarea șantajului: Sub imperiul acestei presiuni psihice, victima a fost determinată să semneze un contract fictiv de împrumut și să plătească suma de 135.000 de euro.

Doctrină: De ce a căzut acuzația de Grup Infracțional Organizat?

Deși Tribunalul l-a condamnat pe inculpat pentru ambele fapte, Curtea de Apel l-a achitat pentru infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat, argumentând că nu există probe în acest sens.

Instanța a subliniat că, pentru a exista o astfel de infracțiune, acuzarea trebuie să dovedească, dincolo de orice dubiu, că inculpatul cunoștea că persoanele cu care colabora făceau parte dintr-un grup organizat. În acest caz, s-a stabilit că:

Cooptarea șefului de la IGI s-a făcut exclusiv pentru comiterea infracțiunii de șantaj, datorită funcției pe care o deținea.

Nu există nicio probă care să ateste că inculpatul ar fi avut cunoștință de alte activități ale grupului sau de structura acestuia.

Un plan infracțional elaborat nu echivalează automat cu un grup infracțional organizat.

În baza principiului in dubio pro reo (îndoiala profită acuzatului), Curtea a decis că nu se poate stabili cu certitudine că inculpatul știa de existența grupului, motiv pentru care l-a achitat pentru această acuzație.

Individualizarea pedepsei: Fără clemență pentru abuz de funcție

Chiar dacă a fost achitat pentru una dintre acuzații, inculpatul a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare în regim de detenție pentru complicitate la șantaj. Instanța a considerat că suspendarea pedepsei nu este o opțiune, având în vedere:

Gravitatea deosebită a faptei, amplificată de calitatea sa de șef într-o instituție a statului.

Modalitatea elaborată de comitere, care denotă un grad ridicat de premeditare.

Atitudinea nesinceră pe parcursul procesului, inculpatul negând cu vehemență orice implicare, în ciuda probelor evidente.

Curtea a apreciat că reeducarea inculpatului și restabilirea respectului pentru valorile sociale lezate nu se pot realiza decât prin executarea efectivă a pedepsei.

Ce învățăm din această speță?

Standardul înalt de probațiune: Acuzația de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat este una dintre cele mai grave și necesită probe clare că inculpatul cunoștea structura și scopul grupului, nu doar că a participat la o singură faptă.

Abuzul de putere este aspru sancționat: Folosirea unei funcții publice pentru a comite infracțiuni este o circumstanță agravantă majoră. Încrederea acordată de stat, odată trădată, atrage pedepse severe.

Legea penală mai favorabilă: Prin achitarea pentru grup organizat, instanța a putut aplica prevederile vechiului Cod Penal pentru fapta de șantaj, considerându-l mai favorabil în ansamblu (limite de pedeapsă mai reduse și lipsa sporului obligatoriu pentru concursul de infracțiuni).

Negarea evidenței nu este o strategie bună: O atitudine nesinceră și încercarea de a construi apărări neplauzibile pot convinge instanța că inculpatul nu conștientizează gravitatea faptelor sale, influențând decizia de a aplica o pedeapsă cu executare.