Situația de Fapt

Cazul analizat de Judecătoria prin Sentința penală nr. 1534/2015 din 02 decembrie 2015, aduce în prim-plan o situație complexă de favorizare a făptuitorului, infracțiune prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod Penal. Totul a pornit de la evadarea lui B____ C_______ A________ din arestul IPJ C___ la data de 17 ianuarie 2015. Acesta, căutat de autorități, a găsit adăpost și sprijin la trei persoane: DEDEŞCU N______, M_______ C_______ și B____ D____. Fiecare dintre aceștia a contribuit, în mod distinct, la îngreunarea depistării evadatului și la împiedicarea executării mandatului de arestare preventivă emis pe numele său. DEDEŞCU N______ i-a oferit cazare la locuința sa din C___-N_____ în perioada 22-25 ianuarie 2015 și nu a anunțat organele de poliție. M_______ C_______ a mers și mai departe, oferind cazare evadatului la el acasă între 20-22 ianuarie 2015, după care l-a dirijat către locuința lui Dedeșcu N______. Mai mult, a facilitat deplasarea evadatului spre A___ I____, acționând ca antemergător pentru a evita filtrele de poliție. În cele din urmă, B____ D____ l-a transportat pe evadat din C___ N_____ în A___ I____ la data de 25 ianuarie 2015 și i-a oferit cazare la locuința sa din A___ I____ între 25-27 ianuarie 2015, furnizând, de asemenea, informații nereale organelor de poliție pentru a le induce în eroare. Niciunul dintre inculpați nu a anunțat autoritățile despre prezența evadatului.

Ce învățăm din această speță?

Din analiza acestei spețe, învățăm lecții esențiale despre aplicarea legii penale și individualizarea pedepselor în cazul infracțiunii de favorizarea făptuitorului (Art. 269 CP). 1. Latura Obiectivă și Subiectivă a Favorizării: Instanța subliniază că elementul material al infracțiunii constă în orice formă de ajutor material sau moral acordat făptuitorului, fie prin acțiuni (acte comisive, precum găzduirea sau transportul), fie prin omisiuni (neanunțarea autorităților). Se reține că inculpații au acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind îngreunarea depistării evadatului. 2. Legătura de Cauzalitate: Este crucială demonstrarea legăturii de cauzalitate între acțiunile favorizatorilor și urmarea imediată, adică îngreunarea sau împiedicarea prinderii făptuitorului. În speță, ajutorul acordat a permis evadatului să rămână nedescoperit, să se deplaseze în siguranță și să creeze condiții pentru o dispariție aproape totală. 3. Individualizarea Pedepselor: Instanța a aplicat cu rigurozitate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 CP, ținând cont de rolul fiecărui inculpat, de antecedentele penale, de conduita în cursul procesului penal (recunoașterea faptei vs. negarea ei), de nivelul de educație și situația personală. 4. Implicațiile Pluralității de Infracțiuni și Revocarea Suspendării: Cazul lui M_______ C_______ este un exemplu clar al consecințelor pluralității intermediare de infracțiuni (art. 44 alin. 1 CP) și, mai ales, al revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art. 83 alin. 1 din Codul penal din 1969, menținut prin Legea nr. 187/2012. Aceasta demonstrează că o nouă infracțiune, comisă în termenul de încercare, anulează beneficiul anterior, ducând la executarea ambelor pedepse. 5. Natura Formală a Infracțiunii: Instanța a constatat că infracțiunea de favorizarea făptuitorului, fiind de natură formală, nu a produs un prejudiciu civil, motiv pentru care nu s-a exercitat acțiunea civilă.

Individualizarea Pedepsei

Individualizarea pedepselor a fost un aspect esențial în această speță, instanța analizând situația fiecărui inculpat în parte, raportat la criteriile generale și la particularitățile cazului: * DEDEŞCU N______: În vârstă de 24 de ani, inginer peisagistic, fără antecedente penale. Deși nu a recunoscut comiterea faptei, încercând să invoce lipsa laturii subiective, probatoriul a demonstrat contrariul. Contribuția sa a fost considerată cea mai redusă dintre cei trei. A fost condamnat la 1 an și 2 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 2 ani, cu obligația de a se prezenta la Serviciul de Probațiune, de a primi vizite, de a anunța schimbarea locuinței/locului de muncă și deplasările, și de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Municipiului C___-N_____ sau Regia Autonomă a Domeniului Public C___-N_____. Instanța i-a atras atenția asupra cazurilor de revocare a suspendării. * M_______ C_______: În vârstă de 24 de ani, student, dar cu antecedente penale ce au atras starea de pluralitate intermediară de infracțiuni. A avut o atitudine oscilantă, recunoscând fapta abia ulterior, fapt care a contribuit la stabilirea adevărului, dar nu a fost suficient pentru reținerea unei circumstanțe atenuante facultative. Contribuția sa a fost apreciată ca fiind cea mai importantă în lanțul evenimentelor. A fost condamnat la 10 luni închisoare. Având în vedere că infracțiunea a fost comisă în perioada termenului de încercare al unei sentințe anterioare (1 an închisoare cu suspendare condiționată din 2011), instanța a revocat beneficiul suspendării condiționate și a dispus executarea pedepsei rezultante de 1 an și 10 luni închisoare în regim de detenție. De asemenea, i-a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice. * B____ D____: În vârstă de 30 de ani, cu studii de 8 clase, fără ocupație și loc de muncă, și cu antecedente penale (pentru care a fost reabilitat de drept). La fel ca M_______ C_______, a avut o atitudine oscilantă în timpul cercetărilor. Contribuția sa a fost a doua cea mai importantă. A fost condamnat la 10 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 2 ani, cu măsuri de supraveghere similare celor impuse lui Dedeșcu N______ (prezentare la Serviciul de Probațiune, primire vizite, anunțări, comunicări de informații) și cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Municipiului A___ I____ sau la o unitate din subordinea Consiliului Local A___. Și lui i-a fost atrasă atenția asupra cazurilor de revocare a suspendării.

Doctrina

Instanța, în fundamentarea deciziei, a făcut referire la principii de drept penal consfințite în doctrină, evidențiind continuitatea interpretării unor aspecte ale infracțiunii de favorizarea făptuitorului între vechiul și noul Cod Penal. Se menționează: * **S_____ B_____, coordonator, 'Noul cod penal. Partea specială', E___. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, pag. 336-338:** Această lucrare este citată pentru a susține ideea că noul cod penal nu a adus schimbări majore în privința laturii obiective a infracțiunii de favorizarea făptuitorului. Aceasta subliniază stabilitatea conceptului juridic al ajutorului acordat făptuitorului. * T______ T_____, 'D____ penal român. Partea specială', E___. Hamangiu, Bucureşti, 2009, pag. 303-304: Această lucrare de referință în doctrina penală română este invocată pentru a detalia formele pe care le poate îmbrăca ajutorul dat făptuitorului. Instanța reține, în acord cu această doctrină, că ajutorul poate fi atât material, cât și moral, și se poate manifesta atât prin acte comisive (de exemplu, găzduirea), cât și prin acte omisive (de exemplu, neanunțarea autorităților). Această interpretare largă a 'ajutorului' este esențială pentru încadrarea juridică a faptelor inculpaților. Doctrina citată a consolidat înțelegerea instanței cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii, în special la diversitatea modalităților de realizare a elementului material și la importanța scopului urmărit de favorizator (împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor, a tragerii la răspundere penală sau a executării unei pedepse).