O decizie a Curții de Apel dezvăluie planurile unei grupări infracționale organizate cu caracter transfrontalier, specializată în fraude informatice de tip skimming. Cazul, care implică un lider cu cunoștințe avansate de programare și mai mulți membri cu roluri de execuție, ilustrează modul în care rețelele de crimă organizată din România își extind operațiunile la nivel global. Hotărârea este un studiu de caz despre structura unei astfel de rețele, dar și despre consecințele severe ale recidivei, liderul grupului fiind condamnat la o pedeapsă cumulată după ce a comis noile fapte în perioada de liberare condiționată.

Speța analizată: Decizia nr. 1163/2020 a Curții de Apel

Cazul vizează o grupare infracțională formată în județul Dolj, având ca scop comiterea de infracțiuni informatice (skimming) pe teritoriul Indiei. Inculpații au fost condamnați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori.

Anatomia unei operațiuni de Skimming Transfrontalier

Grupul infracțional, inițiat și condus de inculpatul M.J.M. (zis "M_____"), avea o structură ierarhizată și un plan de acțiune bine definit, în mai multe etape:

Constituirea și Finanțarea: Liderul grupului, având și rolul de "creier" tehnic (programator), a constituit rețeaua și a asigurat finanțarea pentru achiziționarea echipamentelor de skimming și pentru costurile logistice (vize, transport, cazare în India).

Achiziția și Expedierea Echipamentelor: Grupul a cumpărat componentele necesare (fante false de bancomat, circuite electronice, dispozitive de copiere a cardurilor de tip MSR). Ulterior, la data de 06.10.2017, la indicațiile liderului, inculpata Z.M.C. a expediat din Craiova un colet cu echipamentele ascunse către inculpata V.R.M., care se afla deja în Mumbai, India.

Planul de acțiune în India: Odată ajunse în India, echipamentele urmau să fie asamblate de liderul grupului. Planul era ca ceilalți membri să monteze dispozitivele la ATM-uri pentru a copia datele cardurilor și a înregistra codurile PIN. Ulterior, datele urmau să fie folosite pentru a clona cardurile și a retrage fraudulos sume de bani.

Interceptarea: Planul a fost dejucat de autorități, care au interceptat coletul expediat prin firma de curierat.

Individualizarea pedepsei: Fără clemență pentru recidivist

Instanța a aplicat pedepse cu executare în regim de detenție pentru membrii grupului, individualizând sancțiunile în funcție de rol și de trecutul infracțional.

Pentru liderul grupului (M.J.M.): Instanța a aplicat o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 870 de zile de închisoare. Pedeapsa aspră se justifică prin statutul său de recidivist postcondamnatoriu. Acesta a comis noile fapte în perioada termenului de supraveghere, după ce fusese eliberat condiționat din executarea unei pedepse anterioare de 7 ani de închisoare. Conform legii, instanța a adăugat noua pedeapsă de 4 ani la restul rămas neexecutat din pedeapsa veche (870 de zile).

Pentru ceilalți membri: Și aceștia au primit pedepse cu executare, instanța luând în considerare gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, caracterul transfrontalier, scopul ilicit (obținerea de foloase materiale injuste) și antecedentele penale ale unora dintre ei. Instanța a apreciat că o pedeapsă mai redusă ar fi fost "pur formală".

Ce învățăm din această speță?

Globalizarea criminalității informatice: Cazul demonstrează că grupările infracționale românești au capacitatea logistică și tehnică de a opera la mii de kilometri distanță, țintind sisteme bancare din alte țări.

Structura specializată a rețelelor: Succesul unor astfel de operațiuni depinde de o ierarhie clară, cu un lider care finanțează și deține know-how-ul tehnic, și executanți care își asumă riscurile "pe teren".

Recidiva costă scump: Sistemul judiciar sancționează drastic lipsa de reabilitare. Comiterea unei noi infracțiuni în timpul liberării condiționate duce la revocarea beneficiului și la cumularea pedepselor, rezultând în condamnări finale mult mai mari.

Importanța cooperării și vigilenței: Interceptarea coletului cu echipamente de skimming a fost crucială pentru destructurarea grupului înainte ca acesta să producă prejudicii concrete, subliniind importanța monitorizării serviciilor de curierat și a cooperării între autorități.