Denumirea Speței Analizate: Decizia nr. RJ-8672-GG-376-2023 din 13 aprilie 2023.

Cazul inculpaților ####### ###### și ###### #### #######, soluționat prin Decizia nr. RJ-8672-GG-376-2023, reprezintă o analiză profundă a principiilor de individualizare a pedepsei în contextul recidivei post-executorii și a modului în care lipsa de respect față de lege influențează deciziile instanței. Speța, care a implicat furt calificat și complicitate la furt calificat, oferă o imagine clară asupra rigorilor impuse de sistemul judiciar infractorilor recidiviști, în special când aceștia manifestă o perseverență infracțională și un dispreț față de ordinea publică.

Ce învățăm din speță?

Această decizie subliniază câteva aspecte esențiale ale dreptului penal:

Recidiva Post-Executorie ca Factor Agravant Major: Cazul demonstrează că săvârșirea unei noi infracțiuni după executarea unei pedepse anterioare (recidivă post-executorie, conform art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 Cod Penal) este un factor deosebit de grav. Aceasta indică o lipsă de reeducare și o tendință persistentă de încălcare a legii, justificând aplicarea unor pedepse mai aspre, care să reflecte pericolul social sporit al infractorului.

Individualizarea Pedepsei și Limitele Circumstanțelor Atenuante: Instanța a reafirmat că, deși există criterii generale de individualizare a pedepsei (art. 74 Cod Penal), unele dintre ele (precum recunoașterea faptei) trebuie valorificate exclusiv ca și cauze de atenuare legală (art. 396 alin. 10 Cod de Procedură Penală), fără a fi considerate și criterii generale de individualizare. De asemenea, s-a subliniat că elementele care constituie deja un element constitutiv al infracțiunii sau o circumstanță agravantă (ex: furtul pe timpul nopții) nu pot fi luate în considerare și ca criteriu general de individualizare a pedepsei, pentru a evita o dublă incriminare sau o dublă valorificare.

Inadmisibilitatea Suspendării Executării Pedepsei pentru Recidiviști: Un punct crucial al deciziei este refuzul categoric al instanței de a suspenda executarea pedepsei sub supraveghere. Condițiile legale (art. 91 alin. 1 lit. b Cod Penal) prevăd explicit că această modalitate de executare nu este permisă dacă infractorul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an, excepție făcând cazurile de reabilitare. Cazierul judiciar vast al ambilor inculpați a fost un element determinant în această decizie.

Perseverența Infracțională și "Specializarea": Frecvența infracțiunilor comise de inculpatul ####### ######, în special cele împotriva patrimoniului, a fost interpretată de instanță ca o "specializare" în domeniul furturilor, sugerând că acesta consideră săvârșirea faptelor penale o modalitate facilă de a-și asigura traiul zilnic. Aceasta a justificat o pedeapsă mai aspră, menită să îndeplinească funcțiile retributivă, de intimidare și de reeducare a pedepsei.

Individualizarea Cazul ####### ###### și ###### ####

Inculpatul ####### ######:

Furt calificat (art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. și art. 41 alin. 1 C.pen.) – Fapta 1.

Furt (art. 228 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen., art. 77 lit. a C.pen.).

Stare de recidivă post-executorie: Stabilită în raport cu o pedeapsă anterioară de 3 ani și 232 zile închisoare, executată parțial.

Motivul săvârșirii: Lipsa mijloacelor de trai, dorința de a achiziționa produse etnobotanice.

Modul de comitere: Facil, prin profitarea de neasigurarea porții imobilului și fără a ține cont de camerele de supraveghere.

Prejudiciu: Valoare sporită, recuperat integral prin restituire.

Conduita: A colaborat cu organele judiciare și a recunoscut fapta.

Inculpatul ###### #### #######:

Complicitate la furt calificat (art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen.).

Stare de recidivă post-executorie: Stabilită în raport cu o pedeapsă anterioară de 1 an și 9 luni închisoare, din care a fost liberat condiționat.

Conduita: A negat săvârșirea infracțiunii.

Criterii generale de individualizare aplicate ambilor inculpați:

Împrejurările și modul de comitere a infracțiunii.

Starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (patrimoniul).

Natura și gravitatea rezultatului produs.

Natura și frecvența antecedentelor penale.

Nivelul de educație, vârsta, situația familială și socială.

Instanța de fond a aplicat o pedeapsă considerată "blândă" pentru ####### ######, doar cu 6 luni mai mare decât minimul special, după aplicarea reducerii pentru recunoaștere. Pentru ###### #### #######, a fost aplicată pedeapsa minimă prevăzută de lege, însă fără beneficiul reducerii pentru recunoaștere și cu majorarea aferentă recidivei (art. 43 alin. 5 C.pen.), rezultând o pedeapsă de la 3 ani la 10 ani și 6 luni.

Doctrina și Hotărârea Curții

Doctrina de drept penal (citată din Streteanu, Nițu) a ghidat interpretarea criteriilor de individualizare, subliniind că elementele care constituie deja o circumstanță agravantă nu pot fi revalorificate ca un criteriu general de individualizare, excepție făcând cazurile în care prezintă diverse grade de intensitate. Astfel, faptul că furtul a fost comis în timpul nopții, fiind deja o circumstanță calificată a furtului, nu a mai putut fi o circumstanță de individualizare.

Curtea a respins apelurile ambilor inculpați ca nefondate. A confirmat că pedeapsa stabilită de prima instanță pentru ####### ######, deși contestată de inculpat, era justificată, având în vedere multiplele sale condamnări anterioare. Pentru ###### #### #######, instanța a reiterat că negarea faptei exclude beneficiul reducerii pedepsei pentru recunoaștere și că antecedentele sale penale semnificative justifică o pedeapsă la minimul special, fără aplicarea unor circumstanțe atenuante.

Decisiv a fost faptul că niciunul dintre inculpați nu a îndeplinit condițiile pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (art. 91 alin. 1 lit. b C.pen.), dată fiind recidiva lor. Aceasta înseamnă că ambii inculpați vor executa pedepsele în regim privativ de libertate.

Curtea a dispus deducerea duratei reținerii și arestării preventive din pedeapsa aplicată inculpatului ####### ###### (de la 22.06.2022 la zi) și a constatat încetarea de drept a măsurilor preventive (arestare preventivă pentru ####### ###### și control judiciar pentru ###### #### #######) ca efect al soluției finale.

Cazul ####### ###### și ###### #### ####### oferă o viziune clară asupra modului în care justiția abordează infractorii recidiviști. Hotărârea Curții subliniază că, deși există un efort de individualizare a pedepsei, factori precum lipsa unei veritabile reintegrări sociale, antecedentele penale semnificative și persistența în activitatea infracțională conduc la aplicarea unor sancțiuni care prioritizează retribuția și descurajarea. Este o decizie care reconfirmă angajamentul sistemului judiciar de a proteja ordinea publică în fața celor care sfidează în mod repetat legea.