Ce învățăm din această speță?

Această speță complexă ne oferă lecții esențiale privind aplicarea dreptului penal în cazuri de violență publică și recidivă. Iată ce putem învăța: 1. Retragerea plângerii prealabile nu anulează întotdeauna răspunderea penală: Chiar dacă victima și-a retras plângerea prealabilă pentru lovire sau alte violențe, inculpații au rămas sub incidența altor infracțiuni (tulburarea ordinii publice, folosirea de obiecte periculoase) care nu necesită o plângere prealabilă pentru punerea în mișcare a acțiunii penale. Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea doar pentru infracțiunile condiționate de aceasta. 2. Diferențierea participației penale: Instanța a subliniat importanța distincției clare între autor, coautor, instigator și complice. Simpla prezență la un eveniment, fără o contribuție activă la săvârșirea faptei, nu constituie participație penală. Această interpretare a fost crucială în reevaluarea achitărilor dispuse de prima instanță pentru unii inculpați, care au fost ulterior condamnați în apel pentru implicare activă în aruncarea de obiecte. 3. Recidiva: o circumstanță agravantă majoră: Cazurile inculpaților R_____ Orşovan, L_______ G_______ și C______ E________ demonstrează impactul sever al recidivei asupra individualizării pedepsei. Faptul că infracțiunile au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie sau în timpul liberării condiționate a condus la revocarea beneficiilor anterioare și la executarea unor pedepse cumulate semnificative, în regim de detenție. Acest lucru subliniază rigoarea legii față de infractorii recidiviști. 4. Probele și contestarea lor în apel: Speța evidențiază dificultățile probatorii, cum ar fi contestarea declarațiilor martorilor care nu au putut fi audiați nemijlocit în instanță. Cu toate acestea, Curtea de Apel a confirmat că, în caz de imposibilitate a audierii directe (ex: martori plecați din țară), declarațiile din faza de urmărire penală pot fi luate în considerare conform art. 381 alin. 7 C.pr.pen. 5. Rigurozitatea confiscării speciale: S-a accentuat necesitatea individualizării și a documentării corecte a obiectelor supuse confiscării. Lipsa proceselor verbale de ridicare și de punere la camera de corpuri delicte a dus la înlăturarea măsurii confiscării unui briceag și a unui spray lacrimogen, chiar dacă s-a stabilit că au fost folosite. 6. Limitele instanței de apel în contopirea pedepselor: Un aspect procedural important este că instanța de apel nu poate dispune direct contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente dacă această operațiune nu a fost luată în discuție de prima instanță. Această decizie respectă o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, subliniind principiul devolutiv al apelului și necesitatea respectării etapelor procedurale.

Individualizarea Pedepsei

Individualizarea pedepselor a fost realizată având în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen., incluzând modul de comitere, mijloacele folosite, gradul de pericol social, antecedentele penale, conduita în proces și situația personală a fiecărui inculpat. * R_____ ORŞOVAN: Născut în 1983, recidivist, studii 7 clase, lăcătuș mecanic fără loc de muncă. A recunoscut faptele nuanțat. A fost condamnat la câte 1 an închisoare pentru tulburarea ordinii publice (art. 371 C.pen.) și folosirea fără drept de obiecte periculoase (art. 372 alin. 2 C.pen.), ambele în stare de recidivă. Pedeapsa rezultantă a fost de 1 an și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat restul neexecutat de 426 de zile dintr-o pedeapsă anterioară, rezultând o pedeapsă finală de 1 an, 4 luni și 426 de zile închisoare cu executare în regim de detenție. * L_______ G_______: Născut în 1981, recidivist, 5 clase, fără ocupație și loc de muncă. A recunoscut fapta. A fost condamnat la 8 luni închisoare cu executare în regim de detenție pentru tulburarea ordinii și liniștii publice (art. 371 C.pen.), având în vedere starea de recidivă și procedura simplificată. * T_____ M____ C______: Născut în 1989, cu antecedente penale, studii 7 clase, fără ocupație. A recunoscut fapta. Condamnat la 8 luni închisoare pentru tulburarea ordinii publice (art. 371 C.pen.) și 9 luni închisoare pentru folosirea fără drept de obiecte periculoase (art. 372 alin. 2 C.pen.). Infracțiunile au fost concurente cu o pedeapsă anterioară de 3 ani închisoare cu suspendare, a cărei suspendare a fost anulată. Pedeapsa finală rezultantă a fost de 3 ani și 170 de zile închisoare cu executare în regim de detenție. A fost înlăturată deducerea incorectă a perioadei de reținere și arest preventiv de către instanța de apel. * C______ E________: Recidivistă, condamnată anterior pentru furt calificat. A fost condamnată la 6 luni închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice (art. 371 C.pen.), faptă comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, în perioada liberării condiționate. Curtea de Apel a revocat beneficiul liberării condiționate, adăugând restul de 856 zile rămas neexecutat dintr-o pedeapsă anterioară. Pedeapsa finală: 6 luni și 856 de zile închisoare cu executare în regim de detenție. * L_______ S____, L_______ S____ și Elekeş L_____-M____: Inițial achitați de prima instanță, au fost condamnați în apel pentru tulburarea ordinii și liniștii publice (art. 371 C.pen.) pe baza probelor care au demonstrat implicarea lor activă în scandal. Pentru L_______ S____, fără antecedente penale și cu o contribuție redusă, s-a dispus o pedeapsă de 1200 lei amendă penală.

Doctrina

Decizia Curții de Apel face referire la o doctrină relevantă în materia tulburării ordinii și liniștii publice, în special la interpretarea Art. 371 din Codul Penal și a normelor privind participația penală (Art. 46, 47, 48 C.pen.). Astfel, sunt citate lucrările: * **G_______ Bodoroncea et al., *Codul Penal. Comentariu pe articole*, Editura C. H. B___, Bucureşti, 2014, pag. 795** * **T______ T_____ et al., *Noul Cod Penal. Comentarii pe articole*, Editura Hamangiu, Bucureşti 2014, pag. 568-569** Din aceste comentarii doctrinare, se reține că infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice își restrânge sfera modalităților de realizare a elementului material la acte de violență îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor, prin amenințări și prin atingeri grave aduse demnității. În ceea ce privește participația penală, doctrina clarifică și instanța confirmă că: * Autori sau coautori ai infracțiunii prevăzute de art. 371 C.pen. pot fi numai aceia care au proferat amenințări ori au exercitat violențe asupra persoanelor sau bunurilor. * Instigatori pot fi cei care i-au determinat pe autori să comită faptele. * Complici sunt cei care au înlesnit sau ajutat în orice mod la săvârșirea acestor fapte. Un punct esențial, reafirmat de instanță prin referirea la doctrină, este acela că simpla asistare la un eveniment ce se desfășoară în prezența unei persoane nu înseamnă că acea persoană comite un act de participație penală. Acest aspect a fost fundamental în reevaluarea probelor de către instanța de apel, care a infirmat achitările inițiale, demonstrând că, în ciuda argumentelor, anumiți inculpați au avut o implicare activă, depășind simpla prezență. Acest lucru subliniază că aplicarea riguroasă a doctrinei, coroborată cu o analiză aprofundată a probatoriului, este crucială pentru o decizie justă.