Situația de Fapt

Un caz emblematic de corupție a ieșit la iveală la Spitalul de Urgență Slobozia, unde un medic primar și o asistentă medicală au fost acuzate că au primit, în coautorat, nu mai puțin de 75 de 'atenții' sub formă de bani și produse de la pacienți, direct în cabinetul medical, într-un interval de aproximativ o lună (mai-iunie 2015). Aceste 'atenții' erau legate direct de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, precum controale medicale, prescrierea de rețete, proceduri de recuperare sau emiterea de concedii medicale. Instanța a confirmat intenția directă a inculpatelor de a obține foloase necuvenite pentru acte medicale pe care oricum erau obligate să le presteze.

Ce învățăm din această speță?

Această speță subliniază câteva principii fundamentale: linia de demarcație dintre mită și donație este clară. Orice sumă de bani sau bun oferit unui medic din sistemul public înainte sau în timpul actului medical, și în legătură cu acesta, constituie luare de mită. Recunoștința autentică ar trebui să se manifeste transparent, preferabil după finalizarea serviciilor și către instituția medicală, nu către buzunarul personal. Medicul din sistemul public este funcționar public, iar actele de corupție subminează încrederea în serviciile de stat. Frecvența faptelor creează un tipar infracțional: cele 75 de 'atenții' într-o lună au dovedit un sistem de condiționare a actului medical. În final, justiția urmărește proporționalitatea pedepsei, sancționând abuzul de funcție publică fără a anihila complet cariera profesională, atâta timp cât competențele medicale nu sunt puse la îndoială. Decizia reconfirmă că generozitatea forțată este, de fapt, corupție.

Individualizarea Pedepsei

În individualizarea pedepsei, tribunalul a analizat profilul inculpatelor: medicul, în vârstă de 63 de ani, văduvă, cu studii superioare și fără antecedente penale; asistenta, în vârstă de 47 de ani, divorțată, cu studii medii și fără cazier. Ambele au recunoscut faptele și au optat pentru procedura simplificată, ceea ce a redus limitele de pedeapsă cu o treime. Deși s-a cerut reținerea de circumstanțe atenuante, instanța a considerat că acestea au fost deja valorificate prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere. Această decizie a fost motivată de atitudinea procesuală a inculpatelor și de acordul de a presta muncă în folosul comunității, indicând o posibilitate reală de reabilitare fără privarea de libertate.

Doctrina

Dezbaterile juridice cheie s-au centrat pe interpretarea Legii drepturilor pacientului (nr. 46/2003, art. 34 alin. 2), care permite 'donații'. Instanța a demontat apărarea 'donației' prin argumente esențiale: momentul oferirii (anterior/concomitent cu actul medical, nu ulterior), solicitarea implicită (frecvența faptelor a indicat o practică, nu gesturi spontane) și destinația fondurilor (către personal, nu către instituție). De asemenea, s-a aplicat confiscarea specială a sumelor găsite (2150 lei și 100 euro) conform art. 289 și art. 112 Cod penal, acestea fiind considerate produs direct al infracțiunii de luare de mită. Curtea de Apel a adus o nuanțare crucială privind proporționalitatea pedepsei complementare, restrângând interdicția de exercitare a profesiei. Astfel, medicul poate profesa, dar nu în sistemul public, sancțiunea vizând abuzul de funcție publică, nu competența medicală în sine. Această decizie reflectă principiul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu fapta și contextul comiterii infracțiunii.