Situația de Fapt

Inculpatul B__ B___-L_____ a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Acesta a dat declarații false în două rânduri – inițial în faza de cercetare judecătorească (12.12.2018) și ulterior în fața instanței de judecată, cu ocazia unei confruntări (19.12.2018) – în dosarul penal nr._____________ al Judecătoriei T____. Scopul său a fost de a-l favoriza pe inculpatul C_____ N______-I___, cercetat pentru viol, și de a-l decredibiliza pe martorul ocular H______ H_____-V_____. B__ B___-L_____ a susținut, contrar probelor administrate (inclusiv testul poligraf) și declarațiilor martorului H______, că acesta nu ar fi putut vedea scena violului din cauza unei perdele trase. Faptele au fost considerate elemente constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. 1 Cod Penal.

Ce învățăm din această speță?

Din această speță învățăm importanța fundamentală a adevărului în procesul de înfăptuire a justiției și consecințele grave ale mărturiei mincinoase. Asemenea fapte nu doar că periclitează aflarea adevărului și pot duce la soluții netemeinice, dar au și un impact devastator asupra victimelor, obligate să retrăiască traume. Se subliniază necesitatea unei analize riguroase a probatoriului și a delimitării clare între infracțiunile de pericol și cele care generează prejudicii directe, aspect esențial în stabilirea despăgubirilor civile.

Individualizarea Pedepsei

Individualizarea pedepsei, de 1 an închisoare, a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, considerat mediu spre ridicat. Instanța a ținut cont de scopul favorizării unui inculpat acuzat de o infracțiune gravă (viol) și de atitudinea nesinceră a martorului, care a persistat în declarațiile false, chiar și în fața evidenței probatorii. S-a subliniat că astfel de acțiuni pot perturba grav actul de justiție, putând conduce la soluții netemeinice. Pe latură civilă, s-a justificat acordarea daunelor morale victimei, argumentându-se că acțiunile inculpatului au împiedicat refacerea psihică a acesteia, forțând-o să rememoreze experiențe traumatizante.

Doctrina

Doctrina juridică, în contextul acestei spețe, a fost chemată să clarifice aspecte esențiale ale infracțiunii de mărturie mincinoasă. S-a discutat intens dacă afirmațiile mincinoase trebuie să vizeze 'împrejurări esențiale' (fapte principale și circumstanțe) pentru a constitui elementul material al infracțiunii. O altă dezbatere majoră a vizat admisibilitatea testului poligraf ca mijloc de probă, o parte a doctrinei considerând că acesta nu constituie un mijloc de probă în sensul art. 97 C. pr. pen. De asemenea, a fost pusă în discuție natura infracțiunii de mărturie mincinoasă – este o infracțiune de pericol, care nu generează direct prejudicii materiale sau morale care să justifice acordarea de despăgubiri civile? Această problematică a generat opinii divergente în cadrul procesului, reflectând complexitatea interpretărilor juridice și necesitatea unei delimitări clare a obiectului juridic al infracțiunii.