Situația de Fapt

Cazul analizat de Curtea de Apel, prin Decizia nr. 779/2019, aduce în prim-plan fapte de o gravitate considerabilă, petrecute la data de 25 septembrie 2018. Coinculpatul B.M., împreună cu inculpatul B.I., au îngrădit ilegal libertatea de mișcare a minorei D.C., obligând-o prin constrângere și amenințare să rămână într-un autoturism, apoi transportând-o împotriva voinței sale la locuința inculpaților, unde a fost reținută. În plus, inculpatul B.I. a fost acuzat și de conducere sub influența alcoolului (cu o alcoolemie de 1,05 gr. %o), punând în pericol siguranța circulației publice. S-a ridicat problema duratei scurte a lipsei de libertate în cazul persoanei vătămate T.I.N. – aproximativ 5 minute – însă instanța a reținut că legea nu impune o durată minimă pentru reținerea infracțiunii de lipsire de libertate, fiind suficient ca victima să fi fost împiedicată efectiv să acționeze conform voinței sale.

Ce învățăm din această speță?

Din această speță complexă învățăm mai multe lecții esențiale de drept și justiție: 1. Interpretarea Art. 205 Cod Penal: Confirmarea că infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal nu necesită o durată minimă de timp pentru a fi reținută. Esențial este ca victima să fi fost împiedicată în mod efectiv să se deplaseze și să acționeze conform voinței sale, indiferent de intervalul temporal. 2. Gravitatea Faptelor Comise sub Influența Alcoolului: Cazul subliniază pericolele majore asociate consumului de alcool, în special când acesta precede fapte penale de o asemenea gravitate, cum ar fi lipsirea de libertate și conducerea unui vehicul. Instanța a subliniat că alcoolemia ridicată a inculpatului B.I. a sporit gradul de pericol social al faptelor. 3. Individualizarea Pedepsei: Procesul de individualizare judiciară a pedepsei este unul nuanțat, ce ia în considerare o multitudine de factori: de la împrejurările comiterii faptelor (loc public, victimă minoră) la profilul personal al inculpaților (vârstă tânără, lipsa antecedentelor penale, context socio-economic, trăsături de personalitate precum impulsivitatea și agresivitatea latentă, dar și factori pozitivi precum atașamentul față de familie și muncă). 4. Rolul Rapoartelor de Evaluare: Aceste documente sunt instrumente cruciale pentru instanță, oferind o perspectivă detaliată asupra personalității inculpaților, a riscurilor de recidivă și a resurselor interne și comunitare care pot contribui la reintegrarea socială. Ele evidențiază un echilibru fragil între factorii pozitivi și negativi din viața inculpaților, subliniind necesitatea unei gestionări eficiente a consumului de alcool pentru a preveni viitoare infracțiuni. 5. Provocările Măsurilor Preventive: Speța ilustrează rigorile și complexitatea menținerii arestului preventiv, chiar și după o perioadă îndelungată, în contextul unei hotărâri de condamnare în primă instanță. Decizia subliniază scopul măsurilor preventive – asigurarea bunului mers al procesului penal și prevenirea sustragerii inculpatului de la judecată – și analizează aspectele legate de legalitatea și temeinicia acestora, inclusiv contestațiile privind încălcarea dreptului la apărare. 6. Principiul Nemijlocirii: Se reconfirmă importanța reaudierii probelor în faza de judecată pentru respectarea principiului nemijlocirii, fundamental într-un proces penal echitabil. 7. Asistența Juridică și Interesele Contrare: Cazul clarifică faptul că asistența de către același avocat a mai multor coinculpați nu este neapărat problematică dacă interesele acestora nu sunt contrare și declarațiile lor se coroborează, iar instanța de fond a asigurat o apărare corespunzătoare, chiar și prin apărători diferiți.

Individualizarea Pedepsei

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a aplicat prevederile art. 74 Cod penal, analizând în detaliu circumstanțele comiterii faptelor și profilul inculpaților. Circumstanțele Faptelor: * Conducere sub influența alcoolului: Inculpatul B.I. a condus vehiculul având o alcoolemie de 1,05 gr. %o, faptă de pericol ce a pus în pericol siguranța circulației. * Lipsire de libertate: Faptele au fost comise inițial în loc public, prin scoaterea forțată a persoanei vătămate T.I.N. din autoturism și transportarea acesteia împotriva voinței sale. În cazul minorei D.C. (17 ani), aceasta a fost obligată să rămână într-un autoturism, apoi transportată și ținută împotriva voinței sale în locuința inculpaților. Vârsta minoră a victimei a sporit gradul de pericol social al faptei. * Contextul general: Comiterea faptelor pe fondul consumului de alcool, atingând relațiile sociale ce protejează libertatea fizică și siguranța circulației. Profilul Inculpaților: * B.I. și B.M.: Amândoi sunt persoane tinere, fără condamnări anterioare, provenind din familii cu un nivel socio-economic și cultural redus. Se gospodăresc din munci sezoniere, de regulă în Ungaria. * B.I.: A absolvit 8 clase, a abandonat studiile, are o relație de concubinaj și este tatăl unui copil minor. Raportul de evaluare a relevat impulsivitate, agresivitate latentă, instinct combativ accentuat în contextul consumului de alcool, capacitate redusă de a ieși din situații cu potențial criminogen și neasumarea responsabilității. Factori pozitivi includ siguranța locativă, atașamentul față de familie și muncă, lipsa antecedentelor penale. * B.M.: Și-a pierdut mama la 6 ani, fiind crescut de tatăl și bunicii săi. Locuiește cu surorile și concubina sa, având un copil minor. Prezintă trăsături similare de impulsivitate și agresivitate latentă, dar și factori pozitivi precum atașamentul față de familie și muncă, lipsa adicțiilor. Soluția Instanței: * B.I.: Condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în regim de detenție, nefiind îndeplinite condițiile suspendării executării pedepsei. S-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive. * B.M.: Condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal, cu suspendarea sub supraveghere pe durata unui termen de suspendare și exercitarea unui control permanent de către organele statului.

Doctrina

În susținerea argumentelor sale, instanța a făcut referire la principii și interpretări doctrinare esențiale ale dreptului procesual penal: * Principiul Nemijlocirii: S-a citat doctrina care subliniază că 'cercetarea judecătorească are ca obiect, în primul rând, readministrarea probelor care au fost strânse în cursul urmăririi penale, ca cerinţă a principiului nemijlocirii şedinţei de judecată' (N. Volocui, Cod procedură penală comentat, Editura Hamangiu, pagina 961). Instanța a reținut că, prin reaudirea martorilor în faza de judecată și lipsa altor cereri în probatoriu, s-a dat deplină eficiență art. 351 alin. 1 Cod procedură penală, care guvernează judecata cauzei. * Interesele Contrare ale Coinculpaților și Asistența Juridică: Curtea a analizat susținerea apărătorului privind existența unor interese contrare între coinculpați, care ar fi împiedicat asistarea de către același avocat. S-a constatat că această problemă fusese ridicată și soluționată corespunzător de instanța de fond. Deși la un moment dat suspecții au fost asistați de același apărător în faza de urmărire penală, declarațiile lor se coroborau, iar la instanța de fond, inculpatul B.I. a avut apărător ales, iar B.M. un apărător din oficiu, asigurându-se astfel o apărare corespunzătoare. Instanța a reținut că semnarea contractului de asistență juridică presupune manifestarea de voință a ambelor părți și că, în speță, nu au existat interese contrare care să justifice primirea acestei susțineri. * Legalitatea și Temeinicia Arestului Preventiv: Instanța a reafirmat constant că măsura arestului preventiv a fost verificată periodic și menținută legal și temeinic, subzistând temeiurile inițiale. S-a analizat și respins argumentul încălcării dreptului la apărare, reținându-se obligația avocatului de a-și asigura substituirea și că, în final, vătămarea cauzată a fost înlăturată prin acordarea de termene și prezența apărătorului ales în etapele ulterioare. Chiar și decizia instanței de fond de înlocuire a arestului preventiv cu control judiciar a fost desființată de instanța de control judiciar, care a menținut măsura, subliniind rigoarea cu care s-a tratat necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal.