Situația de Fapt

Cazul analizat la Curtea de Apel București a vizat un grup de inculpați, printre care S___ G_______, cunoscut sub porecla „B______”, R______ A____ și R______ C_________, acuzați de infracțiuni grave de cămătărie și spălare de bani. Investigarea a scos la iveală o rețea complexă de împrumuturi cu dobândă acordate în mediul cazinourilor, unde sume considerabile de bani erau circulate fără autorizație legală. Inculpatul S___ G_______, "B______", a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni în concurs real: cămătărie și două infracțiuni de spălare de bani. Faptele sale includeau acordarea cu titlu de îndeletnicire a unor împrumuturi cu dobândă în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, precum și investirea sumelor ilicite (150.000 euro) în achiziționarea de terenuri și disimularea provenienței și proprietății unui alt teren de 3400 mp. Ancheta a beneficiat de înregistrări ale convorbirilor telefonice, care au oferit indicii solide cu privire la activitatea infracțională. Cu toate acestea, în faza judecății, martori cheie precum Assad Haytham și Abbas Mohamad A__ și-au retras declarațiile inițiale, contestând orice legătură cu inculpații sau negând plata dobânzilor. Instanța a apreciat aceste retractări ca fiind nesincere, având în vedere coroborarea cu probele rezultate din interceptări și percepția clară a martorilor privind riscul de a depune mărturie împotriva cămătarilor. Chiar unul dintre martori a afirmat că “viața nu mă mai interesează” pentru a justifica o eventuală mărturie sinceră, subliniind climatul de teamă. Tribunalul a reținut că martorii nu au oferit explicații credibile pentru modificarea declarațiilor lor. Un aspect procedural major l-a constituit dezbaterea privind incidența Deciziei Curții Constituționale a României nr. 51/2016, care a declarat neconstituțională o parte din noul Cod de procedură penală referitoare la efectuarea interceptărilor de către “alte organe specializate ale statului” (vizând SRI). Instanța a decis că această decizie nu este incidentă în cauză, întrucât interceptările fuseseră efectuate sub imperiul vechiului Cod de procedură penală, care nu conținea dispozițiile declarate neconstituționale. S-a făcut o distincție fermă între neconstituționalitate și nelegalitate, iar posibilele nelegalități privind competența materială a procurorului au fost calificate drept nulități relative, pentru care termenul de invocare expirase.

Ce învățăm din această speță?

Această decizie subliniază câteva principii fundamentale în dreptul penal și demonstrează provocările întâmpinate de justiție în cazurile de criminalitate organizată: 1. Forța Probelor Obținute Legal: Chiar și în fața retractării ulterioare a declarațiilor martorilor, probele obținute prin interceptări legale, coroborate cu alte elemente, pot fi decisive în dovedirea vinovăției. Instanța a subliniat nesinceritatea martorilor, adesea sub imperiul fricii, și a fundamentat soluția pe ansamblul materialului probatoriu. 2. Principiul Aplicării Legii în Timp: Decizia clarifică non-retroactivitatea deciziilor Curții Constituționale, în special atunci când acestea vizează texte normative care nu existau în forma anterioară a legii. Se reconfirmă valabilitatea actelor de procedură îndeplinite sub legea veche, cu respectarea dispozițiilor acesteia, și rolul legilor tranzitorii în materia nulităților. 3. Rigoarea Nulităților Procedurale: Distincția dintre nulitățile absolute și relative, precum și termenele stricte de invocare a acestora, rămâne esențială. Instanța a subliniat că nelegalitățile care nu sunt prevăzute expres ca nulități absolute devin nulități relative, cu termene peremtorii de invocare, chiar și în contextul unor modificări legislative substanțiale. 4. Complexitatea Individualizării Pedepsei: Cazul oferă un exemplu amplu de individualizare judiciară, ilustrând cum instanțele analizează nu doar gravitatea faptei, ci și profilul personal al infractorului, conduita pe parcursul procesului, experiența anterioară cu justiția și aplicarea instituției recidivei. Recidiva și multiplele concursuri de infracțiuni duc la pedepse semnificative, rezultate din operațiuni complexe de contopire și sporire a pedepselor. 5. Fenomenul Cămătăriei în Medii Specifici: Decizia relevă modul de operare al rețelelor de cămătărie în cazinouri, subliniind metodele de acordare a împrumuturilor, perceperea dobânzilor și tehnicile de disimulare a veniturilor ilicite. Aceste practici subminează sistemul fiscal și bancar, generând prejudicii și un climat de infracționalitate.

Individualizarea Pedepsei

La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere un set complex de criterii, conform art. 72 din vechiul Cod Penal, printre care: * Nivelul ridicat al sumei spălate: Un factor agravant, care demonstrează amploarea activității infracționale. * Atitudinea profund și constant nesinceră: Conduita inculpaților pe parcursul procesului a influențat negativ individualizarea pedepselor. * Experiența privării de libertate: Faptul că unii inculpați aveau deja antecedente sau fuseseră supuși unor măsuri preventive a demonstrat o cunoaștere a consecințelor acțiunilor lor, indicând perseverență și determinare în activitatea infracțională. * Lipsa antecedentelor penale/respectarea obligațiilor: Pentru anumiți inculpați, aceste aspecte au constituit circumstanțe atenuante. În cazul inculpaților R______ C_________ și R______ A____, instanța a aplicat riguros dispozițiile privind recidiva (art. 37 lit. a VCP), constatând că faptele fuseseră comise în termenul de încercare al unor pedepse anterioare cu suspendare. S-a procedat la: * Anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepselor anterioare. * Descontopirea pedepselor rezultante din hotărârile anterioare, readucând în individualitatea lor pedepsele componente. * Contopirea pedepselor rezultate din cauzele anterioare cu cele stabilite în prezenta cauză, aplicând pedeapsa cea mai grea sporită conform legii. Astfel, R______ C_________ a fost condamnat la o pedeapsă finală de 8 ani închisoare, iar R______ A____ la 7 ani închisoare. * Interzicerea exercitării unor drepturi (art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b VCP) cu titlu de pedeapsă accesorie/complementară. * Deducerea perioadelor de reținere, arest preventiv și la domiciliu din durata pedepselor. Curtea a menținut pedepsele aplicate de prima instanță pentru majoritatea celorlalți inculpați, considerând că acestea au fost just individualizate în raport cu criteriile legale.

Doctrina

Doctrina juridică, alături de practica judiciară, subliniază cerințele esențiale pentru configurarea infracțiunii de cămătărie, care includ: * Darea de bani cu dobândă (camăta): Acțiunea de a împrumuta sume de bani cu o dobândă care depășește limita legală sau care este percepută în absența unei autorizații. * Îndeletnicirea subiectului activ: Caracterul repetitiv, obișnuința în săvârșirea acestui tip de activitate, indicând o practică sistematică și nu doar o acțiune singulară. * Lipsa autorizării: Exercitarea activității de creditare fără a deține licențele și permisiunile legale necesare. Urmarea imediată a unei astfel de fapte este considerată subminarea sistemului fiscal și bancar, prin crearea unui circuit financiar paralel și nereglementat, precum și producerea de prejudicii victimelor. În cazul de față, instanța a constatat că, pentru inculpata C_________ E____, lipsea dovada îndeletnicirii, motiv pentru care soluția de achitare a fost menținută. Referitor la aspectele procedurale, doctrina confirmă principiul conform căruia Decizia Curții Constituționale nr. 51/2016 nu are aplicabilitate retroactivă în cazurile în care interceptările au fost efectuate anterior pronunțării acesteia și sub imperiul unei reglementări diferite (art. 91^1^ și urm. VCPP). De asemenea, s-a reiterat că măsurile de siguranță (confiscarea) și cele asigurătorii dispuse de instanțe nu vizează doar recuperarea prejudiciilor, ci și garantarea executării cheltuielilor judiciare, element esențial pentru funcționarea sistemului de justiție penală. Toate bunurile și sumele de bani provenite din comiterea infracțiunilor au fost confiscate, iar măsurile asigurătorii au fost menținute în vederea recuperării cheltuielilor de judecată.