Situația de Fapt

Cazul penal se axează pe inculpatul B. B. B., care, între iulie 2018 și decembrie 2019, a procurat și produs ilegal substanțe psihoactive (pulbere și tutun stropit cu lichid psihoactiv). Acestea erau ulterior uscate, porționate și distribuite (vândute sau oferite gratuit) către numeroși consumatori din cercul său social, inclusiv colaboratori autorizați. O percheziție domiciliară a confirmat prezența materiei vegetale, pulberii psihoactive, tutunului și a unui cântar. Prejudiciul rezultat din aceste activități a fost estimat la peste 110.000 lei. Inculpatul a recunoscut fapta și a optat pentru procedura judecării în procedură abreviată.

Ce învățăm din această speță?

Din această speță învățăm importanța fundamentală a luptei împotriva traficului de substanțe psihoactive, care reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice. Decizia subliniază rigoarea cu care justiția abordează astfel de infracțiuni, dar și necesitatea unei individualizări corecte și proporționale a pedepselor, adaptate atât gravității faptei, cât și circumstanțelor personale ale infractorului. Un alt aspect crucial este respectarea strictă a legalității în procedura penală, în special în ceea ce privește prelevarea probelor biologice, limitată doar la categoriile de infracțiuni expres prevăzute de lege. În plus, cazul reiterează principiul confiscării speciale a oricărui beneficiu ilicit, pentru a descuraja activitățile criminale și a priva infractorul de avantajele obținute.

Individualizarea Pedepsei

La individualizarea pedepsei, instanța a aplicat criteriile generale din art. 74 Cod Penal, echilibrând gravitatea faptelor cu circumstanțele personale ale inculpatului. S-a reținut pericolul social ridicat al activității infracționale, care a vizat producția și distribuția extinsă de substanțe psihoactive pe o perioadă îndelungată, urmărind obținerea de beneficii financiare ilicite. Pe de altă parte, s-a luat în considerare comportamentul pozitiv al inculpatului după comiterea faptei, inclusiv recunoașterea învinuirii, reintegrarea socială și lipsa altor conflicte cu legea penală. Instanța de apel a corectat prima instanță, reducând pedeapsa la 2 ani închisoare, considerată proporțională cu fapta și cu aplicarea procedurii abreviate (reducerea cu o treime a limitelor legale, conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, unde maximul devenea 2 ani). Modalitatea de executare a fost menținută ca suspendare sub supraveghere (art. 91 Cod Penal), având în vedere recunoașterii faptei, lipsa antecedentelor penale relevante, acordul pentru muncă în folosul comunității și conduita pozitivă ulterioară, toate indicând un potențial de reeducare fără privare de libertate.

Doctrina

Această speță a abordat mai multe concepte juridice fundamentale: * Încadrarea Juridică: Fapta a fost încadrată corect ca infracțiunea de efectuare de operațiuni fără autorizație cu substanțe susceptibile de a avea caracter psihoactiv, în formă continuată, conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011. Elementul material a inclus procurarea, deținerea, distribuirea, vânzarea și oferirea acestor produse, iar latura subiectivă a fost intenția indirectă (art. 16 alin. 3 lit. b Cod Penal), ce a generat o stare de pericol pentru sănătatea publică. * Principiul Proporționalității și Individualizării Pedepsei: Decizia subliniază că sancțiunea penală trebuie să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptei și cu particularitățile individuale ale infractorului, vizând atât scopuri preventive, cât și educative. Corectarea maximului legal de către Curtea de Apel este un exemplu clar în acest sens. * Prelevarea Probelor Biologice: Un aspect crucial a fost eliminarea dispoziției privind prelevarea de probe biologice pentru profilul genetic. Instanța a motivat că infracțiunea săvârșită nu se regăsește în lista limitativă din anexa Legii nr. 76/2008, subliniind stricta aplicare a principiului legalității în privința măsurilor coercitive. * Confiscarea Specială a Folosului Infracțional: Instanța a dispus confiscarea sumei de 850 lei, reprezentând beneficiul direct obținut din infracțiune, conform art. 112 lit. e Cod Penal. Această măsură are rolul de a priva infractorul de orice avantaj material obținut ilicit, nefiind considerată cheltuială judiciară.