Denumirea Speței Analizate: Decizia nr. RJ-625-DE-9592-2023 din 17 martie 2023.

Cazul minorului ########## #########, soluționat prin Decizia nr. RJ-625-DE-9592-2023 a Curții de Apel București, oferă o perspectivă complexă asupra aplicării legii penale în cazul infractorilor minori, echilibrul dintre scopul reeducării și rigorile procedurale, în special cele legate de prescripția răspunderii penale într-un context legislativ fluctuant. Speța ilustrează provocările sistemului judiciar în gestionarea cazurilor de furt calificat comise de minori, având în vedere atât circumstanțele personale ale acestora, cât și interpretările succesive ale normelor legale.

Ce învățăm din speță?

Această decizie este relevantă pentru înțelegerea mai multor aspecte cruciale:

Regimul Special al Minorilor în Dreptul Penal: Cazul reconfirmă aplicarea unui regim juridic distinct pentru minori, conform art. 113 alin. 2 Cod Penal, care prevede măsuri educative neprivative de libertate, cu excepții stricte pentru pedepse mai grave sau recidivă în aplicarea măsurilor educative. Individualizarea măsurii educative (asistarea zilnică pe o durată de 6 luni) s-a făcut având în vedere vârsta minorului (17 ani la momentul judecății), lipsa școlarizării, situația familială dificilă și lipsa de supraveghere. Scopul este reeducarea și prevenirea unor viitoare infracțiuni, prin impunerea unor obligații de formare școlară și supraveghere concretă.

Impactul Deciziilor Curții Constituționale asupra Prescripției: Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale acestei spețe este efectul combinat al Deciziilor Curții Constituționale (nr. 297/2018 și nr. 358/2022) și al Înaltei Curți de Casație și Justiție (nr. 67/2022) asupra instituției prescripției răspunderii penale. Aceste decizii au stabilit că normele privind întreruperea cursului prescripției sunt de drept penal material (substanțial), supuse principiului legii penale mai favorabile (mitior lex). Ca urmare, într-un anumit interval (25.06.2018 – 30.05.2022), legislația nu a conținut cazuri de întrerupere a prescripției. Acest lucru a condus la încetarea procesului penal pentru majoritatea faptelor comise de minor, din cauza intervenirii prescripției.

Deducerea Perioadei de Arest Preventiv: Curtea a clarificat că, în cazul măsurilor educative neprivative de libertate, perioada în care minorul a fost supus unor măsuri preventive privative de libertate (reținere, arest preventiv, arest la domiciliu) nu se scade din durata măsurii educative. Deducerea este aplicabilă exclusiv în cazul măsurilor educative privative de libertate sau al pedepselor cu închisoarea/amenzii, conform art. 127 raportat la art. 72 Cod Penal.

Răspunderea Civilă Delictuală: Instanța a reafirmat principiile răspunderii civile delictuale, obligând minorul la plata prejudiciului material cauzat (5000 lei) pentru una dintre infracțiuni, subliniind legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Individualizarea Cazul ##########

Inculpatul minor ########## ######### a fost acuzat de săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat și furt simplu, după cum urmează:

12.08.2019: Furt calificat (art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal) – a sustras un telefon mobil dintr-un autocamion prin forțarea ușii, cauzând un prejudiciu de 2200 lei.

19.08.2019: Furt (art. 228 alin. 1 Cod penal) – a sustras un radio-casetofon dintr-un autoturism.

05.06.2020: Furt calificat (art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal) – a sustras 200 lei dintr-un autoturism prin forțarea geamului.

16.09.2020: Furt (art. 228 alin. 1 Cod penal) – a sustras 700 lei dintr-un autoturism.

16.08.2021: Furt calificat (art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal) – a sustras 5000 lei dintr-o locuință prin escaladarea geamului de la baie.

Toate faptele au fost săvârșite cu aplicarea art. 113 alin. 2 Cod Penal (regimul răspunderii penale a minorilor), iar ultima, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod Penal (referitor la vârsta minorului).

La individualizarea măsurii educative, instanța a avut în vedere:

Vârsta: Inculpatul avea 17 ani la momentul judecății.

Situația școlară: Nu este școlarizat, cu un istoric de absențe și exmatriculare, generat de o situație familială dificilă și lipsă de supraveghere.

Conduita: Recunoaștere formală și regret declarat.

Necesitatea supravegherii: Instanța a considerat că este necesară o supraveghere concretă, cu un orar de activități și interdicții pentru a asigura progresul minorului.

Prima instanță a aplicat minorului măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni (art. 120 Cod Penal), cu obligația de a urma un curs de pregătire școlară.

Doctrina și Hotărârea Curții

Punctul central al apelului Parchetului a fost intervenția prescripției răspunderii penale pentru o parte dintre infracțiuni. Instanța a analizat succesiunea legislației și a jurisprudenței Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au stabilit că normele privind întreruperea prescripției sunt de drept penal material și, prin urmare, sunt supuse principiului legii penale mai favorabile.

S-a reținut că, în perioada 25.06.2018 (data publicării Deciziei CCR nr. 297/2018) – 30.05.2022 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022), fondul activ al legislației nu a conținut nicio normă care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. În consecință, aplicând legea penală mai favorabilă, Curtea a constatat că pentru faptele comise de inculpat în 2019 și 2020 (punctele 1, 2, 3 și 4 din rechizitoriu), a intervenit prescripția răspunderii penale, termenele de 2 ani și 6 luni (înjumătățite pentru minor) fiind împlinite anterior pronunțării deciziei.

În baza art. 396 alin. 6 C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a C.pr.pen., Curtea a încetat procesul penal pentru aceste infracțiuni.

Pentru fapta de furt calificat comisă la 16.08.2021 (punctul 5 din rechizitoriu), pentru care termenul de prescripție nu era împlinit, Curtea a menținut măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni.

Curtea a menținut, de asemenea, acțiunea civilă prin care inculpatul a fost obligat să plătească părții civile ###### ###### ###### suma de 5000 lei ca prejudiciu material și măsura de siguranță a confiscării speciale a sumei de 200 lei, sustrasă într-o altă faptă.

Cazul ########## ######### este o ilustrare elocventă a impactului direct pe care schimbările legislative și jurisprudențiale îl pot avea asupra cazurilor penale, în special cele care implică minori. Această decizie subliniază complexitatea calculării termenelor de prescripție și importanța aplicării principiului legii penale mai favorabile, dar și angajamentul justiției de a oferi o șansă la reeducare minorilor, chiar și atunci când infracțiunile lor sunt grave. Este crucial ca toți actorii implicați în sistemul de justiție să fie conștienți de aceste nuanțe pentru a asigura o aplicare justă și eficientă a legii.