Ce învățăm din această speță?

Din această speță complexă, învățăm importanța unei abordări nuanțate în dreptul penal, în special în ceea ce privește individualizarea pedepsei și calificarea juridică a participației. Instanța a subliniat că simpla prezență la locul faptei, în contextul unei acțiuni violente de grup, poate constitui complicitate la infracțiunea de tulburare a ordinii publice. De asemenea, s-a făcut o distincție clară între portul și folosirea obiectelor periculoase, cu consecințe distincte în aplicarea legii. Esențial este și modul în care instanța a interpretat noțiunea de ordine publică, extinzând-o dincolo de sensul său etimologic, la un ansamblu de norme și măsuri esențiale pentru buna conviețuire socială. Speța demonstrează rigoarea cu care sistemul judiciar abordează faptele ce aduc atingere siguranței și liniștii comunitare, impunând măsuri de supraveghere și programe de reintegrare socială, chiar și în cazul pedepselor cu suspendare, pentru a asigura reeducarea și prevenirea recidivei.

Individualizarea Pedepsei

Individualizarea pedepsei a reprezentat un pilon central al deciziei instanței, bazându-se pe criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod Penal. S-au luat în considerare aspecte precum: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite (în special bastoanele telescopice și bata de baseball), starea de pericol creată, gravitatea rezultatului, motivul și scopul urmărit, antecedentele penale, conduita pe parcursul procesului penal, și caracteristicile personale ale fiecărui inculpat (vârstă, educație, situație familială și socială). Instanța a făcut o diferențiere esențială între cei 12 inculpați, aplicând pedepse mai severe celor care au utilizat efectiv obiecte contondente sau au aplicat lovituri directe. Astfel, inculpații care au folosit bastoanele telescopice sau au lovit cu pumnii/picioarele au primit pedepse cu închisoarea cu cuantumuri orientate spre medie. Cei care au participat în calitate de complici, doar prin prezența lor sau prin deținerea de obiecte periculoase fără a le folosi, au beneficiat de un tratament sancționator mai blând, uneori chiar cu amendă penală. Cel mai blând tratament a fost aplicat compliciilor care nu au exercitat violență și nici nu au avut obiecte contondente asupra lor. Exemplificând, pentru inculpatul B______ I__ I____, care a lovit cu pumnii și a purtat un baston telescopic, s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 1 an și 1 lună închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani, cu obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității. Similar, B__ C______ I___ a primit o pedeapsă identică pentru lovitură cu genunchiul și port ilegal. Pe de altă parte, inculpați precum C____ A________ V_______ și L______ P___ A_____, care au folosit cu înverșunare bastoane telescopice, au primit pedepse de 1 an și 3 luni închisoare cu suspendare. Un caz aparte este N_______ M_____ A_____, încadrat ca și complice, care a primit 9 luni închisoare cu suspendare, având o atitudine de lider dar și intervenții pentru a proteja victimele, iar P____ M_____ D_____ a fost condamnat la amendă penală pentru complicitate și port ilegal, nefiind reținută aplicarea de lovituri. Toți cei condamnați cu suspendare au fost supuși unor măsuri de supraveghere stricte, incluzând prezentarea la Serviciul de Probațiune, anunțarea schimbărilor de locuință sau loc de muncă și frecventarea unui program de reintegrare socială, fiind atenționați asupra riscului revocării suspendării în caz de nerespectare a obligațiilor.

Doctrina

Decizia Curții de Apel se ancorează ferm în noua doctrină penală, adoptând interpretările moderne ale infracțiunilor de tulburare a ordinii și liniștii publice (art. 371 Cod Penal) și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (art. 372 Cod Penal). Doctrina, exemplificată de lucrările lui G_______ Bodoroncea și T______ T_____, subliniază că elementul material al infracțiunii de tulburare a ordinii publice se restrânge la acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor, amenințări și atingeri grave aduse demnității. Instanța a exclus ultimele două variante în cazul de față, concentrându-se pe actele de violență. Un aspect crucial al hotărârii este aplicarea riguroasă a formelor de participație penală: autor (art. 46 Cod Penal), instigator (art. 47 Cod Penal) și complice (art. 48 Cod Penal). Instanța a statuat că doar cei care au exercitat nemijlocit violențe pot fi considerați autori sau coautori. Cei care au determinat acțiunile violente ar fi instigatori, iar cei care au înlesnit sau au ajutat, chiar și prin simpla prezență și manifestarea dispoziției de a acționa violent dacă situația o impunea, au fost încadrați ca complici. Definiția „ordinii publice” a fost de asemenea disecată, atât etimologic (stare de orânduială, organizare armonioasă a societății), cât și juridic, conform art. 176 Cod Penal (tot ceea ce privește autoritățile publice, instituțiile de interes public, administrarea bunurilor publice, serviciile de interes public). Orice manifestare contrară acestor reguli și norme, fie ele legale sau de bun-simț, aduce atingere ordinii publice. În privința infracțiunii de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, instanța a reliefat diferența esențială între „port” (alin. 1 art. 372 CP) – simpla deținere fără drept a obiectului – și „folosire” (alin. 2 art. 372 CP) – utilizarea efectivă a acestuia în acțiunea infracțională, reflectând o gravitate sporită a faptei. Această distincție a influențat direct încadrarea juridică și, implicit, sancțiunea aplicată. În final, hotărârea a implicat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru toți inculpații, din infracțiuni prevăzute de vechiul Cod Penal (ultraj contra bunelor moravuri, port fără drept de obiecte periculoase conform Legii 61/1991) în infracțiunile corespondente din noul Cod Penal (tulburarea ordinii și liniștii publice și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase), conform principiului legii penale mai favorabile (art. 5 CP).