O ciocolată sustrasă la ora 21:00 dintr-un magazin luminat artificial poate atrage o condamnare pentru furt simplu sau pentru forma sa agravată, furtul calificat. Totul depinde de instanța care judecă. O analiză a două decizii definitive, dar diametral opuse, ale Curților de Apel din Cluj și București, care scoate la iveală o problemă de neuniformitate în justiția din România.

Denumirea Spețelor Analizate

Speța principală (Viziunea Pro-Calificare): Decizie nr. 919/2017 din 08-iunie-2017, Curtea de Apel Cluj, având ca obiect schimbarea încadrării juridice din furt simplu în furt calificat (art.229 alin. 1 lit. b NCP).

Speța în contradictoriu (Viziunea Pro-Furt Simplu): Decizie nr. 1057/2021 din 25-octombrie-2021, Curtea de Apel București, având ca obiect menținerea încadrării de furt simplu (art.228 NCP) într-un context similar.

Individualizare și Comentariu Asupra Speței Pivot (Curtea de Apel Cluj)

Situația de Fapt La data de 01.12.2016, ora 21:00, un inculpat a sustras 20 de ciocolate Milka dintr-un supermarket, ascunzându-le într-o geantă și trecând de casele de marcat fără a le achita. A fost oprit de un agent de pază imediat după ieșire.

Parcursul Judiciar și Dilema Încadrării

Prima Instanță (Judecătoria Cluj-Napoca): A considerat fapta un furt simplu (art. 228 NCP). Logica, deși neexplicită în speța prezentată, se bazează pe raționamentul că, deși era ora 21:00, fapta a fost comisă într-un loc public, intens luminat artificial, unde condițiile de vizibilitate și pază nu erau afectate de lăsarea întunericului.

Apelul Parchetului și Decizia Curții de Apel Cluj: Parchetul a contestat încadrarea, susținând că fapta întrunește elementele constitutive ale furtului calificat, fiind comisă "în timpul nopții". Curtea de Apel Cluj a admis apelul și a schimbat încadrarea, condamnându-l pe inculpat (care era și recidivist) la 1 an și 2 luni de închisoare cu executare pentru furt calificat.

Doctrină și Jurisprudență: Două Interpretări Antagonice

Aici se află miezul dezbaterii juridice. Cum interpretăm noțiunea de "timp de noapte" în contextul unui spațiu comercial modern?

Viziunea 1: Școala de la Cluj (Interpretarea Obiectivă și Literală) Curtea de Apel Cluj a adoptat o interpretare strictă, formalistă, bazată pe doctrina clasică (citându-i pe O. Loghin și T. Toader):

Noțiunea de "Noapte": Este un fenomen natural, astronomic. Faptul că afară este întuneric este suficient pentru a îndeplini condiția legală.

Irelevanța Luminii Artificiale: Legea nu cere ca autorul să profite efectiv de întuneric. Legiuitorul a prezumat că "ambianța generală" a nopții îngreunează paza și favorizează infracțiunile, indiferent dacă locul faptei este sau nu luminat.

Interdicția Adăugării la Lege: A cere o condiție suplimentară – aceea ca autorul să se folosească de întuneric – ar însemna ca judecătorul să adauge la lege, ceea ce nu este permis.

Viziunea 2: Școala de la București (Interpretarea Subiectivă și Teleologică) Într-o abordare opusă, reflectată în Decizia nr. 1057/2021 și în alte hotărâri similare, Curtea de Apel București promovează o interpretare bazată pe scopul legii (ratio legis):

Scopul Agravantei: De ce a considerat legiuitorul furtul pe timp de noapte mai grav? Deoarece întunericul creează o vulnerabilitate sporită pentru victimă și condiții mai prielnice pentru infractor (ascundere, fugă).

Analiza Contextului Modern: Într-un supermarket sau hypermarket deschis publicului, luminat intens, supravegheat video și cu personal de pază, aceste vulnerabilități specifice nopții dispar. Condițiile de operare la ora 21:00 sunt identice cu cele de la ora 15:00. "Ambianța generală" a nopții este complet neutralizată de ambianța comercială a magazinului.

Aplicarea Logică, nu Mecanică: A aplica mecanic agravanta în acest context ar însemna a ignora complet scopul pentru care a fost creată. Fapta rămâne un furt, dar elementul care îi sporea periculozitatea socială (exploatarea întunericului) lipsește cu desăvârșire. Prin urmare, încadrarea corectă este cea de furt simplu.

Ce Învățăm din Această Divergență?

Acest conflict jurisprudențial nu este un simplu exercițiu academic; are consecințe practice majore și relevă aspecte sistemice:

Lipsa de Uniformitate a Jurisprudenței: Este cea mai gravă problemă. Un cetățean care comite exact aceeași faptă poate fi condamnat pentru o infracțiune mai gravă la Cluj decât la București. Acest lucru încalcă principiul previzibilității legii și al egalității în fața justiției.

Nevoia unei Decizii Unificatoare: O astfel de problemă de drept ar trebui să facă obiectul unui Recurs în Interesul Legii (RIL), pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să stabilească o interpretare obligatorie pentru toate instanțele din țară.

Conflictul dintre Literea și Spiritul Legii: Asistăm la o ciocnire clasică între interpretarea literală (formalistă), care aplică textul de lege ad-literam (Cluj), și interpretarea teleologică (finalistă), care caută să înțeleagă și să aplice intenția legiuitorului (București).

Adaptarea Dreptului la Realitățile Sociale: Perspectiva Curții de Apel București este o încercare de a adapta o normă penală veche la realitățile vieții moderne (spații comerciale deschise non-stop, intens luminate și supravegheate).

Consecințe Concrete pentru Inculpat: Diferența de încadrare afectează direct limitele de pedeapsă, termenul de prescripție, regimul de executare și, nu în ultimul rând, cazierul judiciar al persoanei condamnate. Pentru inculpatul din Cluj, viziunea obiectivă a instanței a însemnat o condamnare mai aspră și executarea efectivă a pedepsei în penitenciar.