Decizia nr. 919/2017 din 8 iunie 2017 a Curții de Apel Cluj-Napoca aduce în discuție un aspect fundamental în dreptul penal: interpretarea și aplicarea circumstanței agravante a furtului săvârșit "în timpul nopții". Speța demonstrează că, în ciuda condițiilor de lumină artificială dintr-un spațiu închis, rațiunea legii prevalează, iar noțiunea de "noapte" se raportează la ambianța naturală, nu la iluminarea locului faptei.

Ce învățăm din această speță?

Principala învățătură a acestei decizii este clarificarea aplicării circumstanței agravante "în timpul nopții" (art. 229 alin. 1 lit. b Cod penal). Instanța a reafirmat principiul conform căruia această agravantă se referă la fenomenul natural al nopții, și nu la condițiile de iluminare artificială din locul faptei. Astfel, chiar dacă un magazin este luminat corespunzător la ora 21:00, infracțiunea este considerată săvârșită "în timpul nopții" deoarece la acea oră, în mod natural, afară este întuneric, ceea ce îngreunează paza bunurilor și ușurează sustragerea lor în ansamblul mediului. Această interpretare este crucială pentru evitarea unei aplicări restrictive și incorecte a legii.

De asemenea, speța evidențiază importanța evaluării complete a antecedentelor penale și a comportamentului infracțional perseverent al inculpatului în procesul de individualizare a pedepsei. Faptul că inculpatul a comis o nouă infracțiune în stare de recidivă și, mai mult, în timp ce se afla sub control judiciar, a fost considerat un element decisiv în stabilirea unei pedepse mai severe.

Individualizarea cazului: Inculpatul S_________ E______ C_________

Personajul central al acestei spețe este inculpatul S_________ E______ C_________, născut în 1985, cu un nivel scăzut de educație (8 clase), necăsătorit și fără o ocupație stabilă. Aceste circumstanțe personale au fost luate în considerare la individualizarea pedepsei, dar au pălit în fața istoricului său penal extins.

Fapta incriminată a avut loc pe data de 01.12.2016, în jurul orei 21:00, în incinta magazinului A_____. Inculpatul a sustras bunuri, le-a așezat într-o geantă și a încercat să părăsească magazinul fără a le plăti, fiind oprit de personalul de pază.

Elementul definitoriu al cazului său este perseverența infracțională. Inculpatul are numeroase antecedente penale pentru infracțiuni contra patrimoniului, fiind la momentul comiterii noii fapte în stare de recidivă postexecutorie. Mai grav, acesta a comis furtul în timp ce se afla sub incidența unei măsuri preventive – control judiciar – dispusă într-un alt dosar în care fusese arestat preventiv pentru fapte similare. Acest total dezinteres față de măsurile judiciare și clemența manifestată anterior de judecător a cântărit greu în decizia Curții de Apel.

Denumirea speței analizate: Decizia nr. 919/2017 din 08.06.2017 a Curții de Apel Cluj-Napoca.

Situația de fapt și încadrarea juridică

Inițial, instanța de fond a reținut că fapta de furt nu ar trebui să beneficieze de agravanta "în timpul nopții" pe motiv că magazinul era luminat artificial. Această interpretare a dus la o schimbare a încadrării juridice dintr-o infracțiune de furt calificat (art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b C.pen.) într-una de furt simplu.

Cu toate acestea, Parchetul a formulat apel, criticând această interpretare. Curtea de Apel a constatat că critica este întemeiată. Indiferent de iluminarea artificială din interiorul magazinului, ora 21:00 este, prin definiție, "în timpul nopții". Rațiunea legiuitorului de a agrava furtul săvârșit pe timp de noapte nu este legată de lipsa luminii la locul faptei, ci de ambianța generală creată de întunericul natural, care îngreunează paza și ușurează sustragerea bunurilor.

Prin urmare, Curtea de Apel a schimbat încadrarea juridică înapoi la furt calificat (art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b Cod penal), cu aplicarea dispozițiilor privind pluralitatea intermediară și recidiva (art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 43 alin. 5 Cod penal), recunoscând și beneficiul judecății în procedura simplificată (art. 396 alin. 10 Cod procedură penală).

Doctrina și Jurisprudența în lumina acestei spețe

Decizia Curții de Apel se bazează pe o interpretare larg acceptată în doctrină și practică judiciară referitoare la circumstanța agravantă a furtului săvârșit "în timpul nopții". Această interpretare, subliniată de autori precum O. Lungu și T. Toader, afirmă că legiuitorul a avut în vedere "ambianța generală pe care o creează noaptea ca fenomen natural", care favorizează săvârșirea furtului, indiferent dacă la locul faptei este lumină artificială sau nu. Este suficient ca fapta să fi fost comisă în intervalul orar considerat "noapte" din punct de vedere natural. Orice altă interpretare ar constitui o adăugare nejustificată la condițiile prevăzute expres de lege.

Individualizarea pedepsei și elemente de agravare/atenuare

În urma reîncadrării juridice și a analizei aprofundate a circumstanțelor, Curtea de Apel a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru furt calificat. La această pedeapsă s-au adăugat și alte pedepse rezultante din multiplele condamnări anterioare, însumând o pedeapsă finală de 2 ani, 9 luni și 16 zile închisoare.

La individualizarea pedepsei, Curtea a ținut cont de:

Modul de comitere a faptei: deși simplist (ascunderea bunurilor în geantă și trecerea de porțile senzomatice), fapta a denotat o lipsă de reținere.

Periculozitatea infractorului: evidențiată de istoricul său penal bogat și de faptul că a comis fapta în stare de recidivă și sub control judiciar.

Conduita procesuală: inculpatul a recunoscut faptele, ceea ce a atras beneficiul reducerii limitelor de pedeapsă.

Prejudiciul: deși de valoare redusă, a fost reținut.

Date personale: vârsta, nivelul de educație scăzut, lipsa ocupației, care indică șanse reduse de reintegrare socială.

Instanța a dedus din pedeapsă perioadele de reținere și arest preventiv/la domiciliu executate anterior.

Concluzie

Decizia Curții de Apel în acest caz reprezintă un exercițiu judiciar complex, care a corectat o eroare de încadrare juridică și a aplicat cu rigoare principiile de individualizare a pedepsei. Cazul S_________ E______ C_________ este un memento clar că legea penală este interpretată într-un mod care să asigure eficiența sa, iar "noaptea" nu este doar un interval orar, ci o circumstanță cu implicații profunde în gravitatea unei infracțiuni. El demonstrează, de asemenea, că perseverența în comiterea de fapte penale, chiar și sub supraveghere judiciară, atrage consecințe severe și o cumulare a pedepselor, menită să descurajeze continuarea activității infracționale.