Ce învățăm din speță:

Decizia nr. 859/2019 a Curții de Apel București abordează în mod profund conceptul de unitate infracțională în cazul furtului calificat, analizând dacă acțiunile multiple ale unui făptuitor constituie infracțiuni distincte în concurs sau o singură infracțiune continuată. Speța este relevantă pentru înțelegerea intenției unice în dreptul penal și demonstrează cum factori precum dependența de droguri și condițiile sociale precare pot influența individualizarea pedepsei, chiar și în cazul recidivei. De asemenea, hotărârea clarifică modul de aplicare a recidivei postcondamnatorii și revocarea suspendării executării pedepsei.

Individualizarea și Denumirea Speței Analizate

Denumirea speței: Decizie nr. 859/2019 din 18-iun-2019, Curtea de Apel București

Individualizarea: Inculpatul, C___________ A________ L________, a fost găsit vinovat de săvârșirea a două acte materiale într-o singură infracțiune de furt calificat în formă continuată (prevăzută de art. 228 alin. 1 rap. la art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 35 alin. 1 Cod penal).

Faptele reținute: La data de 18.12.2018, în București:

A sustras un autoturism marca "Dacia" L____, cu motorul pornit și cheile în contact, profitând de neatenția persoanei vătămate. Autoturismul a fost condus și ulterior abandonat după ce a fost avariat într-un stâlp.

Cu aceeași ocazie, a sustras din interiorul autoturismului un rucsac de culoare neagră, găsit ulterior la 3 metri de autoturismul abandonat.

Circumstanțe agravante:

Folosirea fără drept a cheii de contact adevărate (art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal).

Recidiva postcondamnatorie (art. 41 alin. 1 Cod penal): Inculpatul fusese condamnat anterior la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, prin Sentința penală nr. 3152/19.10.2018 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă la 14.11.2018. Faptele din prezenta cauză au fost comise în termenul de încercare al acestei condamnări.

Individualizarea pedepsei: Instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare (art. 74 Cod penal), precum și procedura simplificată a recunoașterii învinuirii (art. 396 alin. 10 C.pr.pen.), care a condus la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

Factori avuți în vedere:

Gravitatea infracțiunilor: Acțiunea îndrăzneață, pe timp de zi, în prezența proprietarului.

Valoarea pagubei: Valoare mare (5000 lei pentru autoturismul avariat, deși rucsacul a fost recuperat la scurt timp).

Persoana inculpatului: Vârsta (39 ani), studii medii primare, înțelegerea caracterului antisocial al faptelor.

Antecedente penale: Recidivist, având și alte condamnări pentru fapte similare.

Recunoașterea săvârșirii infracțiunilor.

Circumstanțe atenuante speciale: Instanța a reținut influența drogurilor (consumator de 10 ani de etnobotanice și heroină), situația socială precară (locuia pe străzi, a pierdut familia și locuința din cauza drogurilor), problemele de sănătate (internări repetate la Spitalul de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia – Secția Toxicomani, comițând fapta la o zi după externare), și faptul că bunurile au fost recuperate. Inculpatul a acceptat arestarea preventivă ca o modalitate de a combate dependența.

Pedeapsa aplicată: Curtea de Apel a condamnat pe inculpatul C___________ A________ L________ la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru furt calificat în formă continuată.

Doctrina și Unitatea de Rezoluție Infracțională

Unul dintre punctele cheie ale acestei decizii este analiza conceptului de unitate de rezoluție infracțională, esențial pentru reținerea infracțiunii continuate. Doctrina juridică susține că, pentru o infracțiune continuată, este suficientă o reprezentare în linii generale a acțiunilor proiectate, chiar dacă nu sunt prevăzute exact toate detaliile. Cu toate acestea, rezoluția infracțională nu trebuie să fie prea generală și nedeterminată.

În speța de față, Curtea a concluzionat că, deși faptele (furtul autoturismului și furtul rucsacului din interiorul acestuia) au avut scopuri diferite (folosință temporară a mașinii vs. însușirea bunului din rucsac), ele au fost comise în baza aceleiași hotărâri infracționale. Argumentele au fost:

Inculpatul a sustras autoturismul și, cu aceeași ocazie, rucsacul.

Ambele deposedări au fost temporare (mașina abandonată, rucsacul găsit la 3 metri distanță).

Nu se poate susține o nouă rezoluție infracțională pentru a doua faptă, ci o derulare a aceleiași intenții, chiar dacă cu scopuri diferite.

În consecință, Curtea a admis cererea Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice din concurs de infracțiuni (furt în scop de folosință și furt simplu) într-o singură infracțiune de furt calificat în formă continuată (cu două acte materiale). Această reîncadrare, bazată pe unitatea de rezoluție infracțională și pe elementul calificat al folosirii cheii adevărate, a simplificat și raționalizat răspunderea penală.

Hotărârea Instanței și Aplicarea Recidivei

Curtea de Apel a revocat suspendarea executării pedepsei anterioare de 1 an și 4 luni închisoare, conform art. 96 alin. 4 C.P., având în vedere că noua faptă a fost comisă în termenul de încercare al suspendării.

În final, inculpatul C___________ A________ L________ a fost condamnat la:

8 luni închisoare pentru furt calificat în formă continuată.

Pedeapsa anterioară de 1 an și 4 luni închisoare a fost executată alături de pedeapsa stabilită în prezenta cauză.

Astfel, inculpatul va executa o pedeapsă totală de 2 ani închisoare.

S-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

S-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, pe o durată de 1 an (spre deosebire de 2 ani cât reținuse instanța de fond, motivând lipsa unei justificări solide pentru durata mai mare).

S-a dedus durata prevenirii (reținere și arest preventiv).

Instanța a menținut obligația inculpatului de a plăti despăgubiri civile de 5000 lei către partea vătămată, necontestată de inculpat.

Concluzie

Decizia Curții de Apel București în cazul inculpatului C___________ A________ L________ este un exemplu relevant de aplicare a dreptului penal în situații complexe de pluralitate de infracțiuni și recidivă. Hotărârea demonstrează importanța unei analize atente a intenției unice a făptuitorului pentru a distinge între concursul de infracțiuni și infracțiunea continuată. Mai mult, speța pune în lumină abordarea individualizată a pedepsei, unde, chiar și în cazul recidivei, factori precum dependența de droguri și contextul social precar sunt luați în considerare pentru a stabili o pedeapsă echitabilă, care să contribuie la reeducarea infractorului. Această decizie subliniază echilibrul delicat pe care justiția trebuie să îl mențină între rigoarea legii și circumstanțele personale ale inculpatului.