Situația de Fapt

Cazul se referă la faptele comise de inculpatul C____ V_____ la data de 22 mai 2019, în București, Sector 4, zona stației de metrou Berceni. Tentativă la lipsire de libertate: În jurul orei 21:00, inculpatul, cu intenție directă și folosind un briceag, a amenințat cu moartea persoana vătămată Patuşinschi A________ C________ pentru a o forța să-l urmeze. La refuzul victimei, a prins-o de mână și a tras-o în direcția dorită. Victima a reușit să scape prefăcându-se că îi este rău și fugind la un autoturism staționat în apropiere. Fapta a fost încadrată ca tentativă la lipsire de libertate calificată (art. 32 alin.1 C.pen. rap. la art. 205 alin.1, alin.3 lit.a, alin.5 C.pen.), având în vedere folosirea unei arme. Tâlhărie calificată: La un interval scurt de timp, aproximativ 30 de minute (în jurul orei 21:30), în scara blocului persoanei vătămate U_____ C________ A________ (tot în Sectorul 4, Șos. Berceni), inculpatul C____ V_____, folosind din nou un briceag, i-a adresat amenințări cu moartea și a deposedat-o pe victimă de o sacoșă cu produse alimentare (în valoare de aproximativ 30 lei). Apoi a fugit, fiind prins la scurt timp de organele de poliție, grație descrierilor oferite de victime. Bunurile sustrase au fost restituite victimei de către poliție. Fapta a fost încadrată ca tâlhărie calificată (art. 233-234 alin.1 lit.a, d C.pen.), având ca circumstanțe agravante folosirea unei arme și comiterea faptei pe timpul nopții. Un aspect crucial al acestui caz este faptul că inculpatul C____ V_____ a comis aceste infracțiuni în stare de recidivă postexecutorie. El fusese liberat la data de 19 octombrie 2017 dintr-o pedeapsă de 13 ani și 6 luni închisoare și a săvârșit noile infracțiuni înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească. De asemenea, victima tâlhăriei a mărturisit în apel că încă are stări de frică provocate de comportamentul inculpatului și a urmat consiliere psihologică, refuzând constituirea de parte civilă pentru a evita orice contact cu acesta.

Ce învățăm din această speță?

Această speță oferă multiple învățământuri esențiale: Perseverența Infracțională și Pericolul Recidivei: Cazul ilustrează un profil de infractor cu o perseverență infracțională deosebită. Faptul că inculpatul a comis două infracțiuni grave, la scurt timp una după alta, și la mai puțin de doi ani de la eliberarea dintr-o pedeapsă lungă de închisoare, subliniază un grad ridicat de periculozitate și o totală lipsă de respect față de normele legale. Această situație a justificat aplicarea unor pedepse severe, menite să asigure protecția societății. Modul de Operare Agresiv și Instrumentele Folosite: Inculpatul a demonstrat îndrăzneală și dispreț, acționând în locuri publice, pe timpul nopții, și folosind un briceag pentru a intimida și agresa victimele. Această metodă brutală, în special împotriva unor persoane de sex feminin cu posibilități reduse de ripostă, a sporit considerabil gravitatea faptelor. Impactul Profund asupra Victimelor: Dincolo de prejudiciul material, speța evidențiază trauma psihologică persistentă suferită de victimă, care a necesitat consiliere psihologică și a refuzat contactul cu inculpatul, preferând să nu se constituie parte civilă. Aceasta subliniază că infracțiunile violente lasă răni mult mai adânci decât cele fizice sau materiale. Consumul de Alcool ca Factor Agravant, Nu Atenuant: Curtea a reținut că starea de ebrietate a inculpatului, invocată de acesta, nu a diminuat pericolul social concret al infracțiunilor, ci, dimpotrivă, a contribuit la crearea unei stări și mai puternice de temere pentru victime, demonstrând o lipsă de autocontrol. Principiul Neagravării Situației în Propriu Apel: Deși Curtea a apreciat că pedepsele aplicate de prima instanță ar fi trebuit să fie chiar mai ridicate, nu le-a putut majora, întrucât inculpatul a fost singurul care a formulat apel, aplicându-se astfel principiul neagravării situației în propriul apel.

Individualizarea Pedepsei

La instanța de fond, individualizarea pedepselor a ținut cont de criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, punând accent pe pericolul social concret al faptelor și pe antecedentele penale ale inculpatului: Pericolul social: Reieșit din îndrăzneala, disprețul față de norme, acțiunile în loc public pe timpul nopții, amenințările cu moartea și folosirea briceagului împotriva unor victime vulnerabile. Circumstanțe personale: Inculpatul este tânăr (35 de ani), cu educație elementară, fără calificare profesională sau loc de muncă. Este un recidivist notabil, cu multiple condamnări anterioare pentru fapte de gravitate ridicată, indicând că indulgența anterioară a justiției nu a avut efectul scontat. Atitudine procesuală: A fost oscilantă în faza de urmărire penală (negare, apoi invocarea alcoolului), dar a recunoscut situația de fapt în faza de judecată, beneficiind de aplicarea art. 396 alin.10 C.proc.pen. Prima instanță a aplicat: Pentru tentativă la lipsire de libertate: 2 ani închisoare. Pentru tâlhărie calificată: 4 ani și 4 luni închisoare. Aceste pedepse au fost orientate spre minimul special prevăzut de lege (după aplicarea reducerii pentru tentativă și a majorării pentru recidivă). Procedând la contopirea pedepselor, instanța de fond a stabilit o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare (4 ani și 4 luni plus un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, adică 8 luni). S-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, considerând că aceasta este necesară pentru reeducarea inculpatului. De asemenea, au fost aplicate pedepse complementare și accesorii, interzicându-i inculpatului exercitarea funcțiilor publice. Curtea de Apel București, la reevaluarea cazului, a menținut integral sentința primei instanțe, respingând apelul inculpatului ca nefondat. Curtea a confirmat că pedepsele au fost individualizate corect, reflectând gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, chiar dacă, în opinia sa, cuantumul ar fi putut fi chiar mai mare (fără a putea interveni din cauza principiului neagravării). Curtea a subliniat îndrăzneala infracțională deosebită a inculpatului, care a acționat repetat chiar și după ce a fost filmat/fotografiat.

Doctrina

Decizia Curții de Apel București se bazează pe o interpretare riguroasă a principiilor de drept penal și de procedură penală: Individualizarea Judiciară a Pedepsei (art. 74 alin. 1 Cod penal): Curtea a reafirmat că individualizarea pedepsei este o operațiune complexă, ce implică adaptarea sancțiunii la nevoile de apărare socială, în funcție de gravitatea concretă a infracțiunii și de periculozitatea infractorului. S-a reiterat că pedeapsa nu trebuie să fie nici prea aspră, nici prea blândă. Recidiva Postexecutorie (art. 41 alin. 1, art. 43 alin. 5 Cod penal): Starea de recidivă a fost un factor determinant în stabilirea limitelor de pedeapsă și în aplicarea unei sancțiuni privative de libertate, reflectând eșecul reeducării anterioare. Concursul de Infracțiuni (art. 38, art. 39 Cod penal): Curtea a confirmat aplicarea corectă a dispozițiilor privind contopirea pedepselor în cazul concursului de infracțiuni. Arma Asimilată (briceag): S-a subliniat că briceagul folosit de inculpat este o 'armă asimilată' (în sensul art. 179 alin. 2 Cod penal, deși articolul citat este probabil o eroare de dactilografiere și ar trebui să fie art. 193 alin. 2, 234 alin. 1 lit. a sau 236 alin. 3, în funcție de context) ce justifică formele calificate ale infracțiunilor. Principiul Neagravării Situației în Propriu Apel (art. 417 alin. 1 Cod proc. pen.): Curtea a respectat acest principiu fundamental, conform căruia situația apelantului nu poate fi înrăutățită ca urmare a propriului apel, chiar dacă, pe baza reevaluării, pedeapsa ar fi putut fi mai mare.