O analiză a Deciziei nr. 849/2018 a Curții de Apel, care dezvăluie o rețea de fraudă bancară operată din interiorul unei unități militare și stabilește un precedent important privind răspunderea civilă a instituțiilor publice pentru faptele angajaților lor.

Denumirea Speței Analizate

Decizia nr. 849/2018 din 29 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel, având ca obiect o rețea infracțională complexă specializată în obținerea de credite cu adeverințe de venit false, emise în cadrul unei unități militare.

Situația de Fapt: O Rețea de Fraudă în Uniformă

Cazul scoate la iveală o schemă elaborată prin care mai mulți angajați ai U.M. xxxxx Bistrița au obținut credite bancare pe care nu le puteau justifica, cu ajutorul unui funcționar din interior.

Creierul Rețelei (Inculpata M.L.): Funcționar public în cadrul unității militare, aceasta a completat mai multe adeverințe de venit cu date false pentru colegii săi (inculpații T.V. și B.I.V.). Adeverințele atestau în mod nereal venituri, calități și durate ale contractelor de muncă superioare celor reale.

Beneficiarii (Inculpații T.V. și B.I.V.): Folosind aceste adeverințe false, au obținut credite bancare substanțiale (84.000 lei și 65.002 lei) de la diverse bănci. Deși nu au depus personal adeverințele, au semnat cererile de credit care se bazau pe datele false din acestea.

Participația improprie: Inculpata M.L. i-a indus în eroare chiar și pe superiorii săi (contabilul-șef și comandantul unității), determinându-i să semneze adeverințele false, aceștia acționând fără vinovăție, în baza încrederii acordate subordonatei.

Raționamentul Instanței și Individualizarea Pedepsei

Acest caz a ridicat probleme juridice complexe, în special cu privire la răspunderea instituției angajatoare pentru faptele salariaților săi.

1. Înșelăciune, Fals și Uz de Fals: Instanța i-a condamnat pe toți inculpații, reținând un concurs de infracțiuni:

Pentru beneficiarii creditelor: Înșelăciune (au obținut un folos injust prin inducere în eroare) și uz de fals (au folosit adeverințele false prin semnarea cererilor de credit).

Pentru funcționara care a creat actele: Complicitate la înșelăciune, fals intelectual (a completat documentele cu date nereale) și participație improprie la fals intelectual (i-a determinat pe șefii ei să semneze, fără ca aceștia să aibă vinovăție).

2. Răspunderea Comitentului pentru Fapta Prepusului: Punctul culminant al deciziei este obligarea Ministerului Apărării Naționale (M.A.N.), ca parte responsabilă civilmente (comitent), să plătească în solidar cu inculpații prejudiciul către bancă. M.A.N. a argumentat că răspunderea ar trebui să fie contractuală (doar între bancă și debitor) și că fapta a fost comisă în afara atribuțiilor de serviciu. Curtea a respins aceste argumente, stabilind că:

Fapta a avut legătură cu funcția: Inculpata a săvârșit faptele tocmai în exercitarea atribuțiilor sale (întocmirea de adeverințe de venit), chiar dacă a făcut-o în mod abuziv.

Aparența contează: A existat cel puțin aparența că fapta a fost săvârșită în legătură cu funcția încredințată, ceea ce este suficient pentru a atrage răspunderea comitentului. Răspunderea delictuală nu este exclusă de existența unui contract de credit între alte părți.

3. Individualizarea pedepselor: Pedepsele au fost individualizate ținând cont de lipsa antecedentelor penale pentru unii inculpați și de atitudinea procesuală. Pentru inculpata M.L. s-a luat în calcul și o altă condamnare anterioară pentru fapte similare, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani de închisoare cu executare după contopire.

Ce învățăm din această speță?

Angajatorul poate fi tras la răspundere pentru faptele angajaților. O instituție publică sau privată (comitent) poate fi obligată să plătească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de un angajat (prepus), dacă fapta ilicită a acestuia a fost săvârșită "în funcțiile ce i-au fost încredințate", chiar dacă a acționat abuziv și fără un ordin direct.

Uz de fals prin referință. Nu trebuie să prezinți personal un document fals pentru a comite infracțiunea de uz de fals. Este suficient să semnezi un alt document (ex: o cerere de credit) care se bazează pe și validează datele din înscrisul falsificat.

Un singur plan, multiple infracțiuni. O singură schemă frauduloasă poate atrage răspunderea pentru un concurs de infracțiuni: fals, uz de fals, înșelăciune, complicitate sau participație improprie, în funcție de rolul fiecărui participant.

Răspunderea contractuală nu o exclude pe cea delictuală. Chiar dacă între victimă (banca) și unul dintre făptuitori există un contract, terții care au contribuit la producerea prejudiciului (funcționara și, prin extensie, angajatorul ei) pot fi trași la răspundere pe tărâm delictual.