Situația de Fapt

Un caz complex de evaziune fiscală a fost adus în atenția Curții de Apel, avându-l ca protagonist pe inculpatul P.I.A., administrator al S.C. D___ TRANS IMPEX S.R.L. Faptele, comise în anul 2008, au constat în înregistrarea în contabilitatea societății a unor cheltuieli fictive, bazate pe facturi presupus emise de S.C. ALATRISTE CONS S.R.L., în valoare de 2.341.262 lei (47 de acte materiale). Suplimentar, inculpatul a înregistrat operațiuni fictive, emițând facturi de la propria societate către S.C. MARVAN și S.C. GABY COST S.R.L., însumând peste 175.000 lei (11 acte materiale). De asemenea, s-a constatat nedeclararea unor livrări și TVA aferent în decontul pe trimestrul 3 al anului 2008. Toate aceste acțiuni au generat un prejudiciu total la bugetul de stat de 688.606 lei, format din impozit pe profit și TVA. Inițial, inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni distincte de evaziune fiscală, însă pe parcursul procesului, în urma apelului Parchetului și a aplicării unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, încadrarea juridică a fost modificată într-o singură infracțiune complexă de evaziune fiscală.

Ce învățăm din această speță?

Această speță oferă multiple învățăminte esențiale pentru practicienii dreptului și publicul larg: 1. Unificarea infracțiunilor de evaziune fiscală: Decizia ICCJ nr. 25/2017 a clarificat că acțiunile și inacțiunile prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr. 241/2005, care vizează aceeași societate comercială, constituie o infracțiune unică de evaziune fiscală, și nu două infracțiuni distincte. Aceasta standardizează interpretarea și aplicarea legii. 2. **Principiul legii penale mai favorabile (Art. 5 Noul Cod Penal):** Chiar și în contextul intrării în vigoare a unui nou Cod Penal, instanțele pot aplica prevederile vechiului cod (dacă sunt mai blânde) în ceea ce privește pedepsele complementare, accesorii și condițiile de individualizare. Acest principiu fundamental asigură că inculpatul beneficiază de tratamentul juridic cel mai puțin sever. 3. Individualizarea pedepsei – un act de echilibru: Judecătorii au libertatea, dar și responsabilitatea, de a cântări atent circumstanțele atenuante (lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră, prezența constantă la termene) și pe cele agravante (prejudiciu masiv, complexitatea și premeditarea planului infracțional, perseverența), pentru a stabili o pedeapsă justă și proporțională cu gravitatea faptei și cu scopul pedepsei. 4. Rolul procedurii simplificate: Recunoașterea faptelor în fața instanței în procedura simplificată (art. 374 alin. 4, art. 375 și art. 396 alin. 10 C.p.p.) permite reducerea limitelor de pedeapsă, demonstrând beneficiile cooperării cu justiția, chiar și într-un caz grav. 5. Scopul pedepsei penale: Pe lângă restabilirea echității sociale și corectarea condamnatului, cazul subliniază rolul esențial al pedepsei în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât de către condamnat, cât și de către alți potențiali infractori.

Individualizarea Pedepsei

La individualizarea pedepsei, Curtea a operat un echilibru între diversele circumstanțe. Au fost reținute ca atenuante lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, atitudinea sa procesuală sinceră și prezența sa la toate termenele de judecată. Pe de altă parte, instanța a considerat agravante producerea unui prejudiciu financiar considerabil (peste 680.000 lei), elaborarea unui plan infracțional complex și executarea acestuia pe durata unui an, ceea ce denotă premeditare și perseverență. În virtutea acestor elemente, și aplicând art. 80 alin. 2 din vechiul Cod Penal (considerat mai favorabil), s-a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 10 luni de închisoare. S-a apreciat că suspendarea sub supraveghere nu ar fi fost un avertisment serios și nu ar fi îndeplinit scopurile pedepsei. În plus, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa complementară și accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi administrator al vreunei societăți comerciale, pe o durată de 5 ani.

Doctrina

Din punct de vedere juridic, faptele inculpatului P.I.A. au fost încadrate în infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c) cu aplic. alin. 2 din Legea nr. 241/2005 (pentru înregistrarea de cheltuieli fictive) și art. 9 alin. (1) lit. b) cu aplicarea alin. 2 din aceeași lege (pentru operațiuni fictive și nedeclararea veniturilor). S-a reținut și incidența art. 41 alin. (2) și art. 33 alin. (1) lit. a) din vechiul Cod Penal (1969), precum și a art. 5 din Noul Cod Penal, privind legea penală mai favorabilă. Un aspect crucial de doctrină și jurisprudență a fost aplicarea Deciziei nr. 25/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Aceasta stipulează că multiple acțiuni și inacțiuni de evaziune fiscală (fie ele de tipul celor prevăzute la lit. b sau c din art. 9 alin. 1 din Legea 241/2005) care se referă la aceeași societate comercială, reprezintă variante alternative de săvârșire a faptei, constituind o singură infracțiune unică de evaziune fiscală. Această interpretare a dus la schimbarea încadrării juridice inițiale a inculpatului dintr-un concurs de infracțiuni într-o singură infracțiune continuată. De asemenea, instanța a invocat principiul legii penale mai favorabile, consacrat de art. 5 alin. 1 din Noul Cod Penal. S-a constatat că prevederile vechiului Cod Penal (în vigoare până la 01.02.2014) erau mai favorabile inculpatului în ceea ce privește pedepsele complementare și accesorii, precum și limitele de individualizare a pedepsei principale, permițând judecătorului o mai mare flexibilitate. Chiar și condițiile pentru o eventuală suspendare sub supraveghere erau mai permisive în vechiul Cod Penal, aspect ce a influențat decizia instanței de a aplica dispozițiile acestuia. Pe latura civilă, s-a reținut răspunderea civilă delictuală a inculpatului conform art. 998-999 din Codul Civil în redactarea anterioară legilor 287/2009 și 71/2011, raportat la data săvârșirii faptelor. Prejudiciul de 688.606,67 lei, confirmat printr-un raport de expertiză contabilă, a fost solicitat de Direcția Generală a Finanțelor Publice București, constituită parte civilă.