O analiză a Deciziei nr. 335/2020 a Curții de Apel, care dezvăluie modul de operare al unui individ ce a înșelat numeroase persoane sub pretextul unor lucrări de renovare, demonstrând cum perseverența infracțională anulează orice șansă la clemență.

Denumirea Speței Analizate

Decizia Penală nr. 335/2020 din 11 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel, având ca obiect o infracțiune de înșelăciune în formă continuată, săvârșită de un inculpat specializat în promisiuni de renovare neonorate.

Situația de Fapt: O Rețetă a Înșelăciunii

Inculpatul S.L. a dezvoltat o metodă infracțională pe care a aplicat-o sistematic pentru a obține bani de la persoane dornice să își renoveze locuințele. Modul de operare era aproape identic în fiecare caz:

Atragerea Victimelor: Inculpatul se promova prin afișe sub numele unei PFA (Persoană Fizică Autorizată) sau al unei firme (S.C. Construim şi Renovăm S.R.L.), pretinzând că are echipe specializate pentru diverse lucrări (zidărie, instalații electrice, sanitare).

Încheierea Contractului: Promitea finalizarea rapidă a lucrărilor (ex: 3 săptămâni) și încheia un contract de prestări servicii pentru a câștiga încrederea clienților.

Colectarea Avansului: Solicita și încasa o sumă consistentă cu titlu de avans pentru începerea lucrărilor.

Pretextele Suplimentare: După încasarea avansului, inculpatul nu începea niciodată lucrarea. În schimb, revenea la victimă cu diverse povești, cerând noi sume de bani sub pretexte false: i s-a stricat mașina, prietena sa este bolnavă, trebuie să scoată mașina din service sau trebuie să cumpere urgent materiale.

Dispariția: După ce obținea și aceste sume suplimentare, inculpatul refuza să execute lucrarea, nu mai răspundea la telefon și nu restituia niciun ban, adesea spunându-le victimelor că "nu au ce să-i facă".

În total, 10 persoane au căzut pradă acestei scheme, cu prejudicii individuale variind de la 700 de lei la peste 11.000 de lei.

Raționamentul Instanței și Individualizarea Pedepsei

În fața instanței, inculpatul nu a recunoscut faptele. La stabilirea pedepsei, judecătorii au realizat o analiză amănunțită a profilului și acțiunilor sale, concluzionând că vinovăția este certă și că prezumția de nevinovăție a fost complet înlăturată de probe.

Argumentele care au stat la baza unei pedepse severe au fost:

Caracterul Organizat și Repetitiv: Instanța a reținut că inculpatul nu a acționat impulsiv, ci a folosit o metodă prestabilită și repetată, ceea ce denotă un grad ridicat de pericol social.

Numărul Mare de Victime: Faptul că a înșelat 10 persoane demonstrează o activitate infracțională susținută, nu un incident izolat.

Perseverența Infracțională: Cel mai grav aspect a fost faptul că inculpatul avea deja o condamnare anterioară pentru o faptă similară, săvârșită prin același mod de operare, pentru care primise o pedeapsă cu suspendarea executării. În loc să se corecteze, acesta a continuat să comită infracțiuni, dovedind ignoranță totală față de lege și față de șansa primită.

Atitudinea în Instanță: Refuzul de a recunoaște faptele și de a colabora a fost un alt factor negativ, eliminând posibilitatea aplicării unei reduceri de pedeapsă.

Scopul Pur Material: Inculpatul a acționat exclusiv din dorința de a obține bani pe o cale ușoară și ilicită.

Având în vedere toți acești factori, instanța a considerat că scopul pedepsei – prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reeducarea – nu poate fi atins printr-o nouă pedeapsă cu suspendare. S-a subliniat că pedeapsa are și un rol de atenționare pentru ceilalți membri ai societății.

Ce învățăm din această speță?

Perseverența în a greși atrage o pedeapsă aspră. O a doua șansă, precum o condamnare cu suspendare, este un avertisment serios. Ignorarea acestuia și continuarea comiterii de infracțiuni similare duce aproape inevitabil la o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Un contract nu este o garanție absolută. Escrocii se folosesc adesea de aparența de legalitate (contracte, PFA, firme) pentru a câștiga încrederea. Prudența este esențială.

Atenție la plățile în avans și la cererile suplimentare. Solicitarea unor sume mari de bani în avans, urmată de diverse pretexte personale pentru a cere și mai mulți bani înainte ca lucrarea să înceapă, este un semnal de alarmă major.

Atitudinea procesuală influențează decizia judecătorului. Deși nerecunoașterea este un drept, o atitudine sinceră și de regret, coroborată cu eforturi de a repara prejudiciul, poate cântări în favoarea unei pedepse mai blânde, în timp ce negarea evidenței are efectul contrar.