Numele speței analizate: Decizia nr. 187/2016 din 03.03.2016 a Curții de Apel.

Situația în Fapt: O Violență cu Istoric și Multipli Făptuitori

Speța prezintă un incident violent din data de 3 mai 2013, în care inculpatul G. S. a lovit cu pumnul în față pe C. G., provocându-i leziuni ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale. Această faptă a fost încadrată ca infracțiune de lovire sau alte violențe.

Pe lângă G. S., în cauză a mai fost implicat și G. M., care l-a lovit pe C. G. cu un obiect contondent (arac pentru vie), cauzându-i fracturi la ambele mâini, leziuni ce au necesitat 50-55 de zile de îngrijiri medicale. Această faptă a fost încadrată ca vătămare corporală. De asemenea, G. M. a amenințat partea civilă cu moartea, faptă încadrată ca amenințare.

Conflictul a escaladat atunci când copiii victimei, C. A. G. și C. A. G., au intervenit pentru a-și ajuta tatăl, fiind și ei agresați de inculpați. Inițial, acuzațiile au inclus și infracțiuni de amenințare la adresa acestora.

Individualizarea Pedepselor la Prima Instanță și Revocarea Suspendării

Prima instanță a pronunțat soluții pentru ambii inculpați:

Pentru inculpatul G. S.:

Condamnat pentru lovire sau alte violențe.

S-a constatat că fapta a fost săvârșită în termenul de încercare al unei pedepse anterioare de 1 an închisoare, suspendată condiționat (Sentința Penală nr. 74/27.06.2012 a Judecătoriei Răducăneni).

În baza vechiului Cod Penal (aplicabil în cauză, conform principiului legii penale mai favorabile), s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare și executarea acesteia alături de pedeapsa de 4 luni închisoare (probabil rezultantă din contopirea infracțiunilor de lovire și amenințare inițial reținute), rezultând o pedeapsă finală de 1 an și 4 luni închisoare cu executare prin încarcerare, la care s-au adăugat pedepse accesorii.

Pentru inculpatul G. M.:

Condamnat pentru amenințare (1000 lei amendă penală) și vătămare corporală (8 luni închisoare).

S-a constatat concursul real de infracțiuni și s-a dispus contopirea pedepselor, aplicând pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.

Intervenția Curții de Apel: Legea Mai Favorabilă și Redefinirea Încadrării Juridice

Curtea de Apel a fost sesizată cu apeluri atât din partea inculpaților, cât și a părților civile. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a adus modificări substanțiale:

Achitarea pentru infracțiunea de amenințare: Curtea a reținut că, potrivit doctrinei și practicii judiciare, fapta de amenințare nu este prevăzută de lege sau este absorbită în conținutul infracțiunii de lovire, în cazul ambilor inculpați. Ca urmare, s-a dispus achitarea acestora pentru infracțiunea de amenințare. Această soluție a condus la descontopirea pedepselor inițiale.

Aplicarea legii penale mai favorabile (vechiul Cod Penal): Curtea a reținut că, în cazul inculpatului G. S., legea penală mai favorabilă era vechiul Cod Penal, care permitea o mai mare flexibilitate în aplicarea sporurilor de pedeapsă.

Reindividualizarea pedepselor:

Pentru inculpatul G. S.:

Schimbarea încadrării juridice a faptelor de la noul la vechiul Cod Penal: lovire sau alte violențe (art. 180 alin. 2 vechiul C.pen.) cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. a vechiul C.pen. (pluralitate de infracțiuni) și amenințare (art. 193 alin. 1 vechiul C.pen.) cu reținerea art. 40 vechiul C.pen. (recidivă postexecutorie).

Deși sentința nu specifică pedepsele noi pentru aceste fapte, se menționează descontopirea și reevaluarea.

S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu un termen de încercare, înlăturând suspendarea condiționată anterioară.

Pentru inculpatul G. M.:

Condamnat pentru vătămare corporală (art. 181 alin. 1 vechiul C.pen.) și amenințare (art. 193 alin. 1 vechiul C.pen.).

S-a dispus contopirea pedepselor pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni închisoare, rezultând o pedeapsă totală de 1 an închisoare.

S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, cu un termen de încercare de 3 ani și măsuri de supraveghere.

Soluționarea laturii civile:

Curtea a majorat parțial despăgubirile materiale acordate părții civile C. G., constatând că unele cheltuieli (medicamente și radiografii) au fost justificate, deși prima instanță le omisese.

A obligat inculpații la plata onorariului avocatului ales al părții civile C. G. (2300 lei), omis de prima instanță.

A înlăturat obligația inculpaților de a plăti cheltuieli judiciare de 225 lei către C. G., constatând lipsa dovezii avansării acestora.

A menținut plata cheltuielilor pentru certificatele medico-legale pentru C. A. G. și C. A. G.

A redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile C. A. G. și C. A. G., argumentând necesitatea respectării principiului echității și evitarea unei îmbogățiri fără just temei, raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale și perturbația limitată a vieții sociale.

A obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare din apel (onorarii avocați) către părțile civile.

Ce Învățăm din Speță: Principiul Non-Incruminării și Flexibilitatea Individualizării

Această speță complexă ne oferă mai multe învățăminte esențiale:

Principiul non-incriminării (sau al absorbției) în cazul infracțiunii de amenințare: Decizia Curții de Apel este crucială în stabilirea că amenințarea, în anumite contexte, poate fi absorbită în conținutul altor infracțiuni (în acest caz, lovirea), neconstituind o infracțiune distinctă. Acest lucru evită o dublă incriminare pentru aceeași faptă și simplifică încadrarea juridică.

Aplicarea legii penale mai favorabile (art. 5 Noul C.pen.): Cazul ilustrează importanța acestui principiu fundamental în dreptul penal român, care impune instanțelor să compare regimurile juridice ale vechii și noii legi penale și să o aplice pe cea care este mai avantajoasă pentru inculpat, atât în privința pedepselor, cât și a instituțiilor de drept penal (ex: recidiva, pluralitatea de infracțiuni).

Individualizarea flexibilă a pedepselor: Chiar și în cazuri de recidivă și violență, instanța poate opta pentru suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, dacă circumstanțele reale și personale (spre exemplu, modul de participare, urmările produse, caracterizarea socială) o justifică. Această abordare vizează reeducarea și resocializarea, nu doar sancționarea.

Evaluarea echitabilă a daunelor morale: Decizia subliniază că despăgubirile morale nu trebuie să reprezinte o îmbogățire fără just temei, ci o modalitate de a atenua suferința, proporțional cu prejudiciul real suferit.

Doctrina și Delimitarea Infracțiunii de Amenințare

Hotărârea Curții de Apel a validat o interpretare a doctrină judiciară conform căreia fapta de amenințare, în anumite situații, nu constituie o infracțiune de sine stătătoare, fiind absorbită în infracțiunea principală de violență. Acest lucru se întâmplă atunci când amenințarea este un act premergător sau concomitent cu o agresiune fizică, servind direct la realizarea elementului material al acesteia. Astfel, scopul legiuitorului de a sancționa actul de violență este atins prin incriminarea faptei de lovire sau vătămare corporală, fără a mai fi necesară o incriminare separată a amenințării.

De asemenea, decizia reiterează criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., insistând asupra unei evaluări complexe a circumstanțelor reale (modul de comitere, mijloacele folosite, urmările) și a celor personale (antecedente penale, conduita, nivelul de educație, situația familială și socială).

Concluzie: O Justiție Echilibrată și Adaptată

Decizia Curții de Apel în această speță reprezintă o hotărâre importantă prin modul în care aplică principiile legii penale, în special cel al legii penale mai favorabile și cel al pluralității de infracțiuni. Prin achitarea inculpaților de acuzația de amenințare și prin reindividualizarea pedepselor către o modalitate de executare mai puțin aspră (suspendare sub supraveghere), instanța a demonstrat o abordare echilibrată, menită să asigure atât sancționarea justă a faptelor, cât și reintegrarea socială a infractorilor, reflectând o înțelegere nuanțată a complexității umane și a dinamicii conflictelor.