Denumirea speței analizate: Decizia nr. 1249/2018 din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel București

Un caz răsunător de corupție la nivel local scoate la iveală un sistem bine pus la punct de obținere ilegală a autorizațiilor de construire, implicând un funcționar public și un întreg mecanism de falsificare și abuz în serviciu. Decizia Curții de Apel București din 2018, pe care o vom analiza în detaliu, oferă o imagine clară asupra modului în care justiția combate astfel de fenomene, cu accent pe răspunderea penală și civilă.

Situația în fapt: Un funcționar public transformat în "facilitator" ilegal

Inculpatul B.G., inspector de urbanism în cadrul Primăriei orașului Urlați, a fost prins într-o vastă rețea de ilegalități legate de eliberarea autorizațiilor de construire. Cazul a ieșit la iveală prin declarația unui beneficiar, M.C.A., care intenționa să construiască un restaurant/sală de nunți. Acesta l-a contactat pe B.G., pe care îl cunoștea, pentru a obține actele necesare. M.C.A. a plătit sume de bani, fără chitanță, având încredere în funcționarul public. Beneficiarul nu a cunoscut-o niciodată pe arhitecta S.G., al cărei nume apărea pe documentație, și nu a depus personal nicio cerere la primărie, totul fiind gestionat de B.G. Ulterior, S.G. a recunoscut că semnase acea documentație.

Verificările interne ale Primăriei Urlați au scos la iveală nereguli flagrante:

Nu s-a realizat verificarea tehnică necesară a proiectelor.

Nu s-a solicitat dovada OAR (Ordinul Arhitecților din România) prin Certificatul de Urbanism, deși era obligatoriu.

Nu s-a calculat și nu s-a încasat timbru de arhitectură.

Pe documentații apăreau ștampile de verificator și semnături falsificate.

Investigațiile au arătat că B.G. a semnat personal piese ale documentației tehnice și a falsificat altele cu ajutorul tehnicii de calcul. De asemenea, s-a demonstrat că în multe cazuri inculpatul s-a deplasat personal pe teren pentru a efectua măsurători, depășindu-și atribuțiile de serviciu. La percheziția domiciliară a lui B.G., au fost găsite 1629 de fișiere cu documentație tehnică, precum și ștampile ale arhitectei S.G. aplicate pe coli albe, indicând o implicare personală în falsificarea documentației.

Declarațiile beneficiarilor au confirmat că B.G. era singura persoană cu care discutau, el încasa banii și remitea actele, fără ca numele unui presupus colaborator, I.N. (decedat între timp), să apară în circuit. Martorii (desenatori tehnici, arhitecți, verificatori atestați) au confirmat că B.G. era cel care se prezenta cu proiectele. Apărarea inculpatului, care a încercat să minimalizeze propria implicare și să plaseze responsabilitatea pe I.N., a fost contrazisă flagrant de probe. Chiar și fiica și soția lui I.N. au declarat că acesta era grav bolnav în perioada incriminată și că B.G. nu-l vizitase pentru proiecte tehnice, ci doar pentru a cumpăra vin.

Curtea a reținut că între B.G. și I.N. a existat o înțelegere infracțională pentru întocmirea documentațiilor tehnice și împărțirea foloaselor patrimoniale. După decesul lui I.N., B.G. a preluat integral activitatea, continuând să falsifice documentații și să elibereze autorizații, abuzând de funcția sa de inspector de urbanism.

Individualizarea pedepsei: Gravitatea faptelor și recidiva infracțională

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, limitele de pedeapsă fixate în textul de incriminare, gradul de pericol social concret al infracțiunilor, circumstanțele reale și modalitatea de comitere, precum și circumstanțele personale ale inculpatului. S-a apreciat că activitatea infracțională trebuie raportată nu doar la pericolul social concret, ci și la urmările imediate (starea de pericol creată) și la ansamblul condițiilor de săvârșire.

Inculpatul B.G. a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni, toate în formă continuată, dată fiind pluralitatea de acte materiale (90 de acte materiale pentru abuz în serviciu, 26 de acte materiale pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată):

Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 VCP): 1 an și 6 luni închisoare.

Abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 VCP): 1 an și 6 luni închisoare.

Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 VCP): 1 an închisoare.

Pedepsele au fost contopite, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare. Instanța a dispus și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal (dreptul de a alege și de a fi ales, dreptul de a ocupa o funcție publică, etc.) pe o perioadă de 4 ani.

S-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o durată a termenului de încercare de 4 ani și 6 luni. Inculpatului i s-au impus măsuri de supraveghere și obligații, printre care prezentarea periodică la Serviciul de Probațiune, anunțarea schimbărilor de domiciliu și loc de muncă, și comunicarea informațiilor despre mijloacele de existență. Pe durata suspendării sub supraveghere, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Instanța a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor, care ar duce la revocarea suspendării și executarea integrală a pedepsei.

Latura civilă și prejudiciul cauzat: O reparație complexă

Pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat Ordinului Arhitecților din România, persoanelor vătămate (beneficiarii autorizațiilor) și pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, instanța a menținut măsura asigurătorie a sechestrului asupra unui imobil deținut în coproprietate de inculpat, în cuantum de 39.715 lei.

Un aspect crucial al deciziei a fost desființarea totală a zeci de înscrisuri falsificate, printre care autorizații de construire, fișe de responsabilitate, memorii tehnice, planuri de situație, planuri de fundații, fațade, secțiuni, etc. Aceste documente, falsificate prin copiere tehnică sau prin semnarea de către alte persoane decât cele autorizate, conțineau date nereale și atestau situații de fapt necorespunzătoare realității. Lista detaliază peste 30 de autorizații de construire și documentațiile aferente care au fost desființate.

Doctrina: Abuzul de funcție și încălcarea legii în serviciul public

Această speță exemplifică în mod flagrant infracțiunile de corupție și de serviciu, al căror obiect juridic principal este bunul mers al serviciului public și probitatea profesională a funcționarilor. Inculpatul B.G., având calitatea de funcționar public cu atribuții pe linie de urbanism, a profitat de funcția deținută pentru a obține avantaje patrimoniale ilicite.

El a încălcat în mod repetat și sistematic prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, ambele acte normative esențiale pentru asigurarea siguranței și conformității construcțiilor. În special, au fost constatate următoarele încălcări:

Eliberarea autorizațiilor fără verificarea proiectelor de către specialiști-verificatori tehnici atestați. Legea 10/1995 impune verificarea proiectelor de către specialiști atestați, independenți de elaboratori.

Eliberarea autorizațiilor fără dovada că proiectele au fost executate de arhitecți autorizați (lipsa înregistrării proiectului la OAR).

Falsificarea documentațiilor tehnice, inclusiv prin copierea unor înscrisuri utilizate la alte autorizații, ceea ce implică faptul că proiectele nu au fost elaborate de persoane abilitate și nici verificate corespunzător.

Eliberarea autorizațiilor fără dovada achitării taxelor legale.

Curtea a respins apărarea inculpatului conform căreia ar fi acționat dintr-o "ușurință" în tratarea legislației. Numărul mare de autorizații eliberate ilegal, implicarea personală a inculpatului în verificarea proiectelor și interesul financiar personal au demonstrat o culpă intenționată și un abuz grav de funcție.

Faptul că B.G. prelua sarcina executării documentațiilor tehnice și încasa sume de bani a creat o situație în care nu mai putea refuza eliberarea autorizațiilor, chiar dacă acestea erau incomplete sau falsificate. Prin aceste fapte, el a vătămat interesele unității administrativ-teritoriale Urlați, ale Ordinului Arhitecților din România, ale beneficiarilor autorizațiilor (care au primit documente neconforme) și ale corpului funcționarilor publici.

Ce învățăm din această speță: O lecție despre integritate și respectarea legii

Această decizie subliniază importanța crucială a integrității și profesionalismului în serviciul public. Cazul inspectorului B.G. este un exemplu clar al modului în care abuzul de funcție, combinat cu falsul și corupția, poate submina fundamental încrederea publică și poate crea un cadru de ilegalitate cu consecințe semnificative, inclusiv pentru siguranța construcțiilor.

Individualizare:

Inculpatul B.G.: Inspector de urbanism la Primăria Urlați, autorul infracțiunilor de abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată, beneficiar direct al avantajelor patrimoniale ilicite.

Beneficiarii autorizațiilor: Persoane vătămate, care au plătit sume de bani pentru documentații și autorizații neconforme, fiind ulterior afectate de desființarea acestora.

Ordinul Arhitecților din România: Parte vătămată, prejudiciat prin folosirea ilegală a ștampilelor și prin eliberarea autorizațiilor fără respectarea normelor profesionale.

Primăria Orașului Urlați (unitatea administrativ-teritorială): Subiect pasiv secundar, ale cărei interese au fost vătămate prin actele ilegale ale funcționarului său.

I.N. (persoană decedată): Presupusul colaborator al inculpatului, a cărui apărare a fost respinsă de instanță, dovedindu-se că inculpatul era principalul vinovat.

S.G. (arhitectă): Persoană a cărei semnătură și ștampilă au fost folosite ilegal, recunoscând că semnase documentația fără a cunoaște contextul.

Această speță complexă servește drept un avertisment clar împotriva corupției și neglijenței în exercitarea funcțiilor publice, subliniind că justiția va acționa ferm pentru a restabili legalitatea și a trage la răspundere pe cei vinovați.