Cluj-Napoca, 10 iunie 2025 – O decizie a Curții de Apel Cluj, rămasă definitivă în 2017 (Decizia nr. 382/2017 din 09 martie 2017), oferă o perspectivă clară asupra rigorii legii penale în cazul recidivei, chiar și pentru infracțiuni aparent minore. Speța, ce îl are în prim-plan pe inculpatul G.V., subliniază importanța respectării termenilor de încercare în cazul pedepselor cu suspendare și consecințele grave ale nerespectării acestora.

Ce învățăm din această speță?

Această hotărâre judecătorească reprezintă un avertisment clar pentru toți cei care beneficiază de clemența legii prin suspendarea executării pedepsei. Principalul aspect de reținut este că recidiva nu este o simplă agravare a pedepsei, ci poate anula beneficiile anterioare ale suspendării, ducând la executarea cumulată a pedepselor. Chiar și o infracțiune considerată de gravitate redusă, precum lovirea sau alte violențe care necesită un număr mic de zile de îngrijiri medicale, poate avea consecințe semnificative dacă este comisă în perioada de încercare a unor condamnări anterioare.

De asemenea, speța evidențiază faptul că, deși instanța poate manifesta clemență la individualizarea inițială a pedepsei, atitudinea inculpatului pe parcursul procesului (recunoașterea faptei urmată de sustragerea de la judecată) poate influența negativ decizia finală.

Individualizarea pedepsei și doctrina aplicată

Denumirea speței analizate: Decizia nr. 382/2017 din 09 martie 2017 a Curții de Apel Cluj.

Inculpatul G.V. a fost găsit vinovat de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. 2 din Codul penal. Particularitatea cazului o constituie comiterea faptei în stare de recidivă, conform art. 43 alin. 1 din Codul penal, întrucât acesta se afla în termenul de încercare a două pedepse anterioare: o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere (Sentința penală nr. 1284/2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca) și o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendare condiționată (Sentința penală nr. 1262/2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca).

Doctrina juridică aplicată în acest caz se bazează pe prevederile Legii nr. 187/2013 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal, în special art. 15 și 16, care reglementează revocarea suspendării condiționate și a suspendării sub supraveghere în cazul comiterii unei noi infracțiuni în termenul de încercare. De asemenea, art. 83 din vechiul Cod penal (1969) a fost pertinent în legătură cu suspendarea condiționată.

Instanța de fond, la individualizarea judiciară a pedepsei, a luat în considerare criteriile prevăzute de art. 74 din Codul penal. Printre acestea s-au numărat: gradul de pericol social concret al faptei (incidentul nu a avut loc în loc public, nu a tulburat atmosfera), urmările produse (9 zile de îngrijiri medicale), precum și persoana inculpatului. S-a notat că G.V. este o persoană tânără, însă nu se află la prima confruntare cu rigorile legii, fapta fiind comisă în condițiile recidivei.

Deși s-a recunoscut o anumită clemență inițială, prin aplicarea unei pedepse la minimul special prevăzut de norma incriminatoare (4 luni închisoare) și prin aplicarea circumstanțelor atenuante (art. 75 lit. a C.pen., pentru provocare, și art. 76 C.pen., pentru reducerea cu o treime a limitelor), Curtea de Apel a confirmat soluția primei instanțe.

Concluzii și impactul deciziei

Decizia Curții de Apel a reconfirmat legalitatea și temeinicia hotărârii judecătoriei, care a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate și a suspendării sub supraveghere. Aceasta a condus la contopirea pedepselor anterioare (3 ani, 1 an și 6 luni, respectiv 2 ani închisoare) cu noua pedeapsă de 4 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 3 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție. Suplimentar, inculpatului i-au fost interzise anumite drepturi (de a fi ales în autorități publice, de a ocupa funcții publice, de a lua legătura cu victima) pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei închisorii.

Această speță subliniază ferm principiul că beneficiile acordate de lege în cazul suspendării pedepselor sunt condiționate de o conduită legală ireproșabilă pe parcursul termenului de încercare. Orice abatere, chiar și una ce ar părea minoră în alte circumstanțe, poate duce la executarea efectivă a pedepselor anterioare, alături de pedeapsa pentru noua infracțiune. Este o reamintire importantă a faptului că sistemul judiciar, deși oferă șanse de reabilitare, aplică cu strictețe rigorile legii atunci când aceste șanse sunt ignorate.