Situația de Fapt

Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de instanţă, a rezultat din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penala și în faza de judecată. Astfel, fiind audiată în faza de urmărire penală, partea civilă A______ A____ a declarat că, în data de 02.12.2019, fiind împreună cu inculpatul în bucătăria improvizată, în beciul casei, acesta a început să o înjure şi a devenit agresiv. Persoana vătămată a vrut să părăsească bucătăria, dar când a ajuns în dreptul uşii, inculpatul a luat scaunul din lemn şi a lovit-o în zona capului, mai exact în nas. În ziua următoare, în data de 03.12.2019, inculpatul a ameninţat-o pe persoana vătămată că o omoară şi a luat în mână o secure. Persoana vătămată a încercat să-i ia securea din mână, însă nu a reuşit şi inculpatul a lovit-o cu tăişul securii în antebraţul de la mana dreapta, provocându-i o rană deschisă. Persoana vătămată a încercat să iasă din curte, însă inculpatul a tras-o de mână, i-a rupt vesta şi au căzut amândoi pe pământ, în dreptul porţii.( f. 40 -41 d. u. p ).

Ce învățăm din această speță?

Această speță complexă ne oferă o perspectivă detaliată asupra dinamicii judiciare în cazurile de violență în familie și a modului în care sistemul de justiție penală reacționează la actele de agresiune. Unul dintre aspectele esențiale este individualizarea pedepselor, care nu se limitează doar la gravitatea faptei, ci ia în considerare și modalitatea de săvârșire, gradul de pericol concret al inculpatului, precum și lipsa antecedentelor penale la momentul primei instanțe. Instanțele evaluează contextul amplu, inclusiv conflictul preexistent între părți, pentru a ajunge la o soluție justă. Un element crucial de învățat din această decizie este impactul rețragerii plângerii prealabile din partea victimei. Conform art. 158 Cod Penal, retragerea plângerii prealabile poate înlătura răspunderea penală pentru infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de aceasta. Acest lucru subliniază vulnerabilitatea cazurilor de violență în familie, unde presiunea sau intervenția externă pot influența decizia victimei, modificând cursul procesului penal. De asemenea, hotărârea accentuează importanța probelor coroborate (din urmărirea penală și judecată) în stabilirea situației de fapt și în particularizarea pedepsei. Un alt aspect relevant este revocarea amânării aplicării pedepsei, demonstrând că un comportament infracțional ulterior, survenit în perioada de supraveghere, atrage consecințe severe, reabilitând pedepsele anterioare și contopindu-le cu cele noi. În ceea ce privește daunele morale, speța reconfirmă principiul că atingerea adusă integrității corporale generează un prejudiciu ce trebuie reparat, chiar dacă nu poate fi evaluat strict economic. Instanța subliniază că repararea prejudiciului nepatrimonial nu este o sursă de îmbogățire, ci o modalitate de a ameliora suferințele fizice și psihice ale victimei, ținând cont de intensitatea durerilor și de circumstanțele concrete ale faptelor.

Individualizarea Pedepsei

La individualizarea pedepsei, prima instanţă a avut în vedere modalitatea de săvârşire a infracţiunii de violenţă în familie din data de 04.03.2020, respectiv acţiunea de lovire a persoanei vătămate cu coada de la secure, și nu cu tăişul securii, cum fusese reținut inițial. S-a reţinut gradul de pericol concret al inculpatului C______ Ş_____, având în vedere forma continuată a infracţiunii de violenţă în familie (02-03.12.2019), când victima a fost lovită cu tăişul securii. Instanţa a aplicat pedepse orientate spre minimul special, considerând vârsta inculpatului şi lipsa antecedentelor penale la momentul respectiv. Au fost aplicate pedepse cu închisoarea pentru violență în familie (8 luni) și încălcarea ordinului de protecție (3 luni), precum și pedepse cu amendă penală pentru violență în familie (3000 lei) și amenințare (1875 lei). Instanța a revocat amânarea aplicării unei pedepse rezultante anterioare de 4 luni închisoare, dispuse printr-o sentință din 2019, deoarece faptele din prezenta cauză au fost comise în termenul de supraveghere. Această pedeapsă a fost descompartimentată în pedepsele componente inițiale. S-a constatat concurența faptelor și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea (8 luni închisoare), la care s-a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse cu închisoarea (total 3 luni spor), rezultând o pedeapsă de 1 an și 1 lună închisoare. De asemenea, a fost contopită și amenda penală cea mai grea (3000 lei) cu un spor de 1/3 din cealaltă amendă (625 lei), rezultând o amendă de 3625 lei. În final, inculpatul urma să execute 1 an și 1 lună închisoare în regim de detenție și amenda penală de 3625 lei. S-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive. Curtea de Apel, în urma apelului, a modificat pedeapsa rezultantă de închisoare la 5 luni, ca urmare a retragerii plângerii pentru unele infracțiuni.

Doctrina

În ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale, prima instanţă a reţinut că, atât în doctrină cât şi în practica majoritară a instanţelor judecătoreşti s-a decis că atingerea adusă integrităţii corporale a unei persoane, potenţează existenţa unui prejudiciu care trebuie să fie reparat chiar dacă nu întotdeauna poate fi evaluat, pentru ca astfel să se poată asigura o ocrotire deplină a drepturilor subiective ale celui vătămat. Ca atare, fără a avea ca şi consecinţă constituirea unei surse de dobândire a unor venituri suplimentare, repararea prejudiciului trebuie să răspundă necesităţii de a înlătura integral efectele faptei ilicite. Persoana vătămată A______ A____ a suferit, cu siguranţă, un prejudiciu nepatrimonial, respectiv suferinţe fizice şi psihice cauzate de leziunile traumatice suferite, aşa cum rezultă şi din declaraţiile martorilor audiaţi, inclusiv din declaraţia mamei persoanei vătămate, numita P_______ M____, care a confirmat suferinţa cauzată persoanei vătămate de lovirile inculpatului. Încălcarea acestor valori generează dreptul şi obligaţia la repararea consecinţelor şi, chiar dacă este adevărat că prejudiciul nepatrimonial nu are un conţinut economic, evaluarea acestuia nu înseamnă stabilirea echivalenţei în bani a valorilor încălcate prin fapta ilicită, însă s-a statuat că, atingerile aduse acestei valori manifestându-se concret, permit aprecierea intensităţii şi gravităţii lor în raport de toate împrejurările cauzei, de modul de acţiune şi de consecinţe. Aşadar, dimensiunea prejudiciului moral s-a stabilit nu doar în raport de intensitatea durerilor psihice şi fizice suferite de partea civilă, dar şi a împrejurărilor concrete în care s-au petrecut faptele, gravitatea acestora şi de atitudinea manifestată de inculpat după producerea faptelor. Repararea trebuie să fie justă şi nu este un prilej de îmbogăţire pentru persoana lezată. Pentru considerentele expuse, ţinând seama şi de circumstanţele concrete de săvârşire a faptelor reţinând existența unui conflict mai vechi între părţi, prima instanţă a admis, în parte, cererea de acordare a daunelor morale formulată de persoana vătămată, apreciind că suma de 5000 de lei, poate contribui la ameliorarea suferinţei cauzate persoanei vătămate. Curtea de Apel a lăsat nesoluționată acțiunea civilă ca urmare a retragerii plângerii prealabile.