Ce Învățăm din Speță: O Perspectivă Asupra Traficului de Droguri de Risc și a Individualizării Pedepsei

Această speță oferă o imagine detaliată a luptei autorităților împotriva traficului de droguri de risc, ilustrând complexitatea probatoriului și a procesului de individualizare a pedepsei. Cazul subliniază persistența activităților infracționale de cultivare și vânzare de cannabis, dar și adaptarea justiției în aplicarea sancțiunilor. În același timp, ne arată importanța atitudinii inculpatului în timpul procesului penal și modul în care aceasta poate influența decizia instanței, în special în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei și șansele de reintegrare socială.

Denumirea Speței Analizate

Decizia nr. rj-4-e-9-e-29798-2022 din 23.03.2022.

Situația în Fapt: De la Sămânță la Trafic – Ciclul Ilicit al Cannabisului

Cazul îl vizează pe inculpatul [Nume Inculpat, anonimizat ca ##### ##### #######], acuzat de trafic de droguri de risc și deținere de droguri pentru consum propriu, fapte comise în perioada iulie 2020 – aprilie 2021. Potrivit probelor, inculpatul a cultivat și deținut plante de cannabis în trei acțiuni distincte și, după recoltare, a vândut cannabis uscat, bun pentru consum, în cantități variind între 50 și 200 de grame, la prețul de 30 de lei pe gram. Restul producției a fost consumat chiar de inculpat.

Detalii ale Activității Infracționale:

Iulie 2020: A cultivat 6 semințe de cannabis, recoltând și deținând ulterior 400 grame de cannabis uscat, din care a vândut 150 grame către [Nume Cumpărător, anonimizat ca ####### ###### #########] (în valoare de 4500 lei).

Noiembrie 2020: A cultivat 10 semințe de cannabis, rezultând 500 grame de cannabis. Din această cantitate, a vândut în cinci acțiuni distincte cantități variind între 5-200 grame. S-au stabilit cu certitudine vânzări de 200 grame în martie 2021 (6000 lei) și 166,7 grame la data de 27 aprilie 2021 (4980 lei).

28 aprilie 2021: La domiciliul inculpatului au fost descoperite cantități semnificative de cannabis: 31,6 grame în două borcane (probă nr. 1) și 442 grame într-o cutie de carton (probă nr. 7), confirmate prin raport științifico-tehnic. De asemenea, au fost găsite pungulițe cu semințe și resturi vegetale.

Martie 2021: La domiciliu au fost identificate 70 de pahare din plastic cu semințe de cannabis plantate, 52 dintre ele conținând plante mici. În plus, 53 de ghivece cu plante de cannabis verzi (între 25 și 50 cm înălțime) și un ghiveci cu o plantă de 10 cm.

Toate aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (forma continuată). De asemenea, deținerea unei părți din droguri pentru consum propriu a constituit infracțiunea de deținere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, tot în formă continuată.

Instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare pentru trafic și 3 luni închisoare pentru deținere, aplicându-i, în baza concursului real de infracțiuni (art. 38 alin. 1, 39 alin. 1 lit. b Cod penal), o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 1 lună închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 66 lit. a și lit. b Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 2 ani.

Individualizarea Pedepsei: O Balanță Între Recunoaștere și Prevenție

La individualizarea pedepsei, instanța a aplicat art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, deoarece inculpatul a solicitat să fie judecat în procedura recunoașterii vinovăției. Aceasta a condus la reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege cu o treime.

Instanța a avut în vedere mai multe criterii generale de individualizare (art. 74 Cod penal):

Gradul de pericol social concret al infracțiunilor: Considerat ridicat prin prisma cantităților cultivate și vândute, precum și a naturii drogurilor.

Împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele: Acțiuni repetate și organizate.

Lipsa antecedentelor penale: Un factor favorabil pentru inculpat.

Referatul de evaluare de la Serviciul de Probațiune [Oraș 3, anonimizat ca #########]: A evidențiat că, deși inculpatul a minimalizat gravitatea faptei, are resurse personale pentru a evita pe viitor implicarea în astfel de activități. Experiența detenției preventive a fost considerată un puternic element de motivare.

Inculpatul a formulat apel, solicitând diminuarea pedepsei rezultante, reducerea termenului de supraveghere de la 4 la 2 ani și restituirea sumei de 5000 euro și a telefonului mobil ridicate la percheziție. Apelul s-a bazat pe atitudinea cooperantă a inculpatului încă din faza de urmărire penală și pe faptul că nu s-a sustras de la proces.

Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși inculpatul a recunoscut faptele și a cooperat, nu se impunea o reducere suplimentară a pedepsei principale. Pedeapsa de 2 ani și 1 lună închisoare, stabilită în urma reducerii prevăzute de procedura simplificată, a fost considerată suficientă pentru atingerea scopurilor educative și preventive.

Instanța a menținut suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, apreciind că circumstanțele personale ale inculpatului (lipsa antecedentelor, vârsta, sprijinul familial) indică faptul că detenția nu este necesară pentru a-l determina să nu mai comită infracțiuni. A fost stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, perioadă în care inculpatul va trebui să respecte anumite măsuri și obligații, inclusiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității și frecventarea unui program de reintegrare socială.

În ceea ce privește măsurile asigurătorii și confiscarea, Curtea a admis apelul inculpatului parțial. S-a stabilit că suma de 15.480 lei reprezintă folosul material obținut de inculpat din trafic. Deși sechestrul asigurător fusese dispus pe suma de 5000 euro pentru a acoperi confiscarea specială și cheltuielile de judecată, Curtea a considerat că măsura confiscării speciale trebuie să vizeze doar contravaloarea folosului material obținut, astfel că instanța a admis apelul privind cuantumul sumelor asupra cărora s-au dispus măsurile sechestrului asigurător și a confiscării.

Doctrină: Confiscarea Specială și Scopul Măsurilor de Siguranță

Speța abordează, în special prin prisma apelului inculpatului, conceptul de confiscare specială, reglementat de art. 107 și 112 Cod penal. Doctrina subliniază că măsura de siguranță a confiscării speciale are ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii de noi fapte penale, asigurându-se că făptuitorul nu rămâne cu profitul obținut din activitatea infracțională. Bunurile supuse confiscării speciale sunt cele dobândite prin săvârșirea faptei penale, adică "fructul conduitei ilicite".

În acest caz, s-a reținut că suma de 15.480 lei reprezintă folosul material obținut de inculpat din vânzarea drogurilor. Curtea a subliniat că, în cazul bunurilor dobândite prin infracțiune, confiscarea specială se dispune de principiu doar dacă bunul nu a fost restituit persoanei vătămate sau nu a servit la despăgubirea acesteia. Prin urmare, în mod greșit prima instanță a dispus confiscarea sumei de 15.480 lei pe lângă sechestrul asigurător deja existent, decizia de apel corectând această situație pentru a evita o dublă penalizare patrimonială.

Cazul ilustrează, de asemenea, consecințele juridice ale recunoașterii învinuirii (prevăzută de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală), care, prin reducerea limitelor de pedeapsă, încurajează eficientizarea actului de justiție și recunoașterea rapidă a faptelor.