Ce învățăm din speță?

Această speță complexă, ce implică mai mulți inculpați, inclusiv un minor, în săvârșirea infracțiunilor de șantaj, ne oferă o perspectivă profundă asupra modului în care justiția penală română abordează infracțiunile comise în grup și cu implicarea minorilor. Înțelegem cum sunt aplicate circunstantele agravante, cum se realizează individualizarea pedepsei în cazul minorilor, optându-se pentru măsuri educative în locul pedepselor privative de libertate, și care este importanța aprecierii probelor în lumina principiului aflării adevărului. Cazul subliniază, de asemenea, momentul consumării infracțiunii de șantaj.

Numele Speței Analizate:

Decizia nr. 907/2015 din 16-nov-2015, Curtea de Apel Suceava, șantajul (art. 207 NCP).

Situația în Fapt: Un Grup Infracțional și Victime Multiple

Faptele descrise în actul de sesizare conturează o serie de acțiuni de șantaj orchestrate de inculpatul P__ V_____ și complicii săi. La data de 16 martie 2015, P__ V_____, prin amenințări cu acte de violență, a constrâns-o pe partea vătămată C______ N______ V_______ să-i dea o sumă de bani. Această faptă a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 207 alin. 1 și 3 din Codul Penal.

Un aspect agravant, reținut de instanța de fond conform art. 77 lit. a și d din Codul Penal, este că fapta a fost comisă împreună cu alte trei persoane, dintre care una era un minor în vârstă de 13 ani, C_______ P___ E_____. Această implicare a unui minor subliniază o gravitate suplimentară a acțiunilor infracționale.

Mai mult, în aceeași zi de 16 martie 2015, inculpatul P__ V_____ s-a întâlnit și cu alte părți vătămate – B_____ P___, N_____ I____, G______ V_______ D____ – pe care le-a constrâns, tot prin amenințări cu acte de violență, să-i dea diverse sume de bani. Aceste fapte au constituit trei infracțiuni distincte de șantaj, reiterând caracterul repetitiv și grav al acțiunilor inculpatului.

Individualizarea Pedepsei: Abordarea Cazul Minorilor

La stabilirea și individualizarea măsurii educative aplicate inculpatei C_______ M____ M________, instanța a avut în vedere un criteriu esențial: faptul că la data săvârșirii infracțiunii era minoră (născută la 1 aprilie 1999). Această circumstanță a impus aplicarea prevederilor speciale din Codul Penal referitoare la minorii infractori.

Instanța de fond a analizat criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod Penal, precum gradul de pericol social concret al faptei, limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, importanța valorilor sociale afectate, urmările produse și datele personale ale inculpatei. Un rol important în decizie l-a avut Referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Suceava. Acesta a indicat că, în cazul inculpatei, se poate vorbi despre un comportament acceptat social dacă își menține interesul pentru școală și un comportament licit.

În consecință, în loc de o pedeapsă cu închisoarea, instanța de fond a aplicat inculpatei C_______ M____ M________ măsura educativă a supravegherii pe o durată de 2 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. Această măsură a fost aplicată în conformitate cu art. 114 alin. 1, art. 115 alin. 1 pct. 1 lit. b și art. 118 din Codul Penal, impunându-i-se și obligația de a se prezenta la Serviciul de Probațiune la datele fixate. Această decizie reflectă principiul reeducării și reintegrării sociale a minorilor, prioritar în dreptul penal român.

Doctrina: Valoarea Probelor și Consumarea Șantajului

Partea de doctrină din speță aduce în discuție două aspecte fundamentale ale procesului penal: aprecierea probelor și momentul consumării infracțiunii de șantaj.

În ceea ce privește probele, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 103 Cod procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită. Aprecierea acestora se face prin coroborare, în scopul aflării adevărului. Practica judiciară, citată în speță (CSJ, ÎCCJ, CA București), stipulează că nu se poate crea o ordine de preferință între declarațiile succesive ale părților. Instanța are libertatea de a constata că doar anumite declarații contradictorii exprimă adevărul. De asemenea, simpla retractare a unor declarații nu poate anula valoarea probatorie a declarațiilor retractate, mai ales când acestea sunt susținute de alte probe din dosar. Retractarea trebuie să fie argumentată și explicată, demonstrând o schimbare reală de circumstanțe sau de percepție. Acest principiu este vital pentru combaterea tacticii de a modifica declarațiile în timpul procesului pentru a influența decizia instanței.

Referitor la infracțiunea de șantaj, doctrina și legislația (art. 207 alin. 1, 3 Cod penal) incriminează constrângerea unei persoane în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial. Aspectul crucial subliniat este că infracțiunea se consumă în momentul exercitării constrângerii în vederea scopului patrimonial, fără a interesa dacă banii sau bunul au fost efectiv remise. Aceasta înseamnă că tentativa de șantaj nu există ca infracțiune distinctă; momentul exercitării presiunii, cu scopul specific, este suficient pentru a considera infracțiunea săvârșită.

Pedeapsa Aplicată și Hotărârea Instanței

În urma rejudecării (implicate de alte aspecte ale dosarului care nu sunt detaliate aici), inculpatei C_______ M____ M________ i s-a menținut măsura educativă a supravegherii pe o durată de 2 luni pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

Hotărârea Curții de Apel Suceava a fost de respingere ca nefondate a apelurilor formulate de inculpații B____ A________ A_____, B_____ N_____ C_____, P__ V_____ și C_________ Z____ împotriva sentinței penale a Judecătoriei Vatra Dornei. Aceasta înseamnă că deciziile instanței de fond, inclusiv condamnările și individualizarea pedepselor pentru acești inculpați (chiar dacă nu sunt detaliate în extrasul furnizat), au fost menținute.

Instanța a dispus, de asemenea, obligarea fiecăruia dintre inculpații apelanți la plata unor sume considerabile cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, acoperind onorariile avocaților din oficiu. Acest aspect subliniază costurile asociate proceselor penale și responsabilitatea financiară a părților condamnate.

Concluzie

Decizia Curții de Apel Suceava oferă o imagine clară a justiției penale în România, evidențiind modul în care sunt tratate infracțiunile de șantaj, în special când acestea implică grupuri și minori. Cazul reconfirmă angajamentul pentru reeducarea minorilor infractori prin măsuri educative, preferate pedepselor cu închisoarea. De asemenea, subliniază principiile fundamentale de apreciere a probelor și importanța înțelegerii corecte a momentului consumării infracțiunilor. Această speță servește drept un memento al rigorii cu care instanțele aplică legea penală, atât în ceea ce privește latura infracțională, cât și cea procedurală, având în vedere toate circumstanțele concrete ale cazului.