Decizia nr. 545/2021 a Curții de Apel Cluj readuce în atenție importanța protejării libertății psihice și sancționarea fermă a actelor de amenințare, mai ales în contextul conflictelor familiale.

Ce învățăm din speță?

Această speță complexă ne oferă o perspectivă detaliată asupra infracțiunii de amenințare (Art. 206 Noul Cod Penal) și a modului în care instanțele judecătorești abordează individualizarea pedepselor, în special în cazurile de pluralitate de infracțiuni și recidivă. Un aspect crucial evidențiat este faptul că simpla formulare a unor amenințări verbale, chiar dacă nu se materializează într-o vătămare fizică, poate constitui o infracțiune de pericol, atâta timp cât produce o stare de temere reală victimei. De asemenea, decizia subliniază rigoarea aplicării regulilor de agravare a răspunderii penale conform Deciziei ICCJ nr. 22/2020.

Individualizarea Cazul: B____ B______ C____ și Amenințările la Adresa Fostului Socru

Denumirea speței analizate: Decizia nr. 545/2021 din 07-apr-2021, Curtea de Apel Cluj, amenințarea (art. 206 NCP).

Situația de fapt: Inculpatul B_____ B______ C____ a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de amenințare în formă continuată. Faptele s-au petrecut în zilele de 30 și 31 decembrie 2017, când inculpatul s-a deplasat la locuința fostului său socru, A____ A______, în localitatea M______ Băişorii. Acolo, i-a adresat amenințări cu moartea și cu incendierea casei. Aceste acțiuni au generat o puternică stare de temere persoanei vătămate, confirmând elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de Art. 206 alin. 1 Cod penal. Elementul material al infracțiunii a constat în acțiunea de intimidare, iar urmarea imediată a fost starea de pericol pentru libertatea psihică a victimei. Credibilitatea amenințărilor a fost sporită de întregul comportament al inculpatului, inclusiv de aruncarea cu petarde înspre casa de lemn, creând aparența că ar putea pune în practică acțiunile amenințătoare.

Individualizarea pedepsei: Instanța a ținut cont de mai mulți factori în individualizarea pedepsei, conform Art. 74 Cod penal. Au fost avute în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor, modalitatea de comitere (amenințări cu moartea și incendierea), starea de pericol creată și antecedentele penale ale inculpatului, care nu era la primul contact cu legea. Un aspect notabil a fost incidența Art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, recunoscând o provocare din partea persoanei vătămate, care a refuzat să-l predea pe fiul minor inculpatului, deși acesta avea dreptul de a-și petrece sărbătorile cu copilul.

În primă instanță, inculpatul a fost condamnat la 1 an închisoare cu executare pentru amenințare în formă continuată. Totodată, i-au fost interzise anumite drepturi complementare pe o perioadă de 3 ani, inclusiv dreptul de a fi ales în funcții publice, de a ocupa funcții ce implică autoritate de stat, și, cel mai important, dreptul de a comunica și de a se apropia de persoana vătămată și soția acesteia, precum și de locuința acestora. Instanța a considerat necesară executarea pedepsei în regim de detenție, având în vedere antecedența penală a inculpatului și faptul că acesta a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie și în concurs de infracțiuni.

Apelul și rejudecarea: Atât Parchetul, cât și inculpatul au declarat apel. Parchetul a contestat modul de aplicare a regulilor privind agravarea răspunderii penale, susținând că instanța de fond a aplicat eronat dispozițiile de la recidivă în detrimentul celor de la concursul de infracțiuni. Inculpatul a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru încălcarea gravă a dreptului la apărare și la un proces echitabil, argumentând respingerea nejustificată a cererilor sale în probațiune. În subsidiar, a cerut achitarea, considerând că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, iar în terțiar, o pedeapsă mai blândă, cum ar fi amenda penală.

Curtea de Apel Cluj, prin Decizia nr. 545/2021, a admis apelurile și a desființat parțial sentința primei instanțe sub aspectul individualizării juridice a pedepsei principale și al aplicării tratamentului sancționator pentru pluralitatea de infracțiuni. Curtea a constatat că amenda penală de 2400 lei, aplicată anterior, a fost achitată. Refăcând operațiunile de contopire a pedepselor, Curtea a adăugat în întregime pedeapsa amenzii penale de 5000 lei la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 1 an și 8 luni închisoare, cu suspendare, și 5000 lei amendă penală, cu executare efectivă a amenzii.

Doctrina și Principiile Aplicabile

Conceptul de "rău injust" în amenințare: Doctrina și practica judiciară sunt unanime în a statua că amenințarea, pentru a constitui infracțiune, trebuie să vizeze un rău injust. Aceasta înseamnă că amenințarea cu exercitarea unui drept legal, cum ar fi depunerea unei plângeri penale, nu intră sub incidența Art. 206 Cod penal, chiar dacă poate produce temere persoanei vizate. Cazul citat (Trib. Reg. Timișoara, dec. pen. nr. 3614/1955) este elocvent în acest sens, reliefând că avertizarea cu "aranjarea cu legea" nu constituie infracțiune. Apelantul-inculpat a invocat acest principiu, susținând că acțiunile sale vizau demersuri legale pentru a-și vedea copilul. Cu toate acestea, instanța a considerat că natura amenințărilor (cu moartea și incendierea) depășește sfera exercitării unui drept legitim.

Decizia ICCJ nr. 22/2020 și ordinea de aplicare a regulilor de agravare: Un punct esențial de dispută în apel a fost ordinea de aplicare a regulilor de agravare a răspunderii penale. Decizia ICCJ nr. 22/2020 a clarificat că, în cazul unei infracțiuni concurente atât cu primul, cât și cu al doilea termen al unei recidive postcondamnatorii, se aplică mai întâi regulile concursului de infracțiuni, iar ulterior regulile recidivei. Parchetul a argumentat că prima instanță a aplicat greșit aceste principii, ceea ce a dus la o individualizare eronată a pedepsei. Curtea de Apel a reanalizat această chestiune, refăcând operațiunile de contopire a pedepselor conform îndrumărilor ICCJ.

Concluzie

Cazul B_____ B______ C____ demonstrează complexitatea aplicării legii penale în situații de conflict familial, subliniind importanța unei analize riguroase a faptelor și a probelor. Reconfirmă că infracțiunea de amenințare protejează libertatea psihică a individului și că orice act apt să producă o stare de temere reală poate atrage răspunderea penală. De asemenea, subliniază că dreptul la apărare este fundamental și că instanțele trebuie să asigure administrarea tuturor probelor relevante pentru aflarea adevărului. Decizia Curții de Apel Cluj, prin reindividualizarea pedepsei și aplicarea corectă a regulilor privind pluralitatea de infracțiuni și recidiva, reafirmă principiul legalității și al justei sancționări.