Ce învățăm din această speță?

Această speță complexă dezvăluie perseverența infracțională și adaptabilitatea rețelelor, care își continuă activitatea chiar și sub măsuri preventive, schimbând tactici și folosind terți sau minori. Subliniază o organizare semi-structurată, cu roluri distincte de 'producători', 'distribuitori' și 'cărăuși'. Evidențiază vulnerabilități în sistemul de curierat și metode de disimulare a veniturilor ilicite. Scoate în relief dificultatea colectării probelor și a prevenirii continuării activității infracționale. În plus, ridică dileme juridice cruciale privind distincția dintre tutunul brut și cel prelucrat în contextul accizelor și, mai ales, interpretarea infracțiunii de spălare a banilor în raport cu principiul *ne bis in idem*, arătând că autorul infracțiunii predicat nu poate fi acuzat de spălare de bani pentru simpla deținere a bunurilor provenite din acea infracțiune.

Individualizarea Pedepsei

Instanța a individualizat pedepsele pentru cei 11 inculpați, cântărind circumstanțele reale (modul de acțiune, persistența infracțională chiar și sub control judiciar, poziția procesuală oscilantă) și cele personale (lipsa antecedentelor penale pentru majoritatea, întreținători de familii, locuri de muncă, solicitarea judecării în procedură simplificată și regretul). Majoritatea au primit pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere (art. 91 C.pen.), considerându-se șanse reduse de recidivă și importanța menținerii locurilor de muncă. O excepție a fost Ț______ C_____ G______, care a beneficiat de amânarea aplicării pedepsei (art. 80 și 81 C.pen.) datorită activității infracționale minime, vârstei tinere, atitudinii sincere și lipsei prejudiciului. Solicitările de atenuare a pedepselor prin achitarea prejudiciului au fost în general respinse din cauza sumelor nesubstanțiale sau a achitării tardive/incomplete.

Doctrina

1. Despre Spălarea Banilor și Principiul *Ne bis in idem*: Decizia, bazându-se pe CCR nr. 418/19.06.2018 și jurisprudența ÎCCJ (Deciziile nr. 147/2011, nr. 836/2013), a clarificat că autorul infracțiunii principale (predicat) nu poate fi acuzat de spălare de bani pentru simpla achiziționare, deținere sau folosire a bunurilor provenite din acea infracțiune (art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002). Aceasta ar încălca principiul *ne bis in idem*, deoarece acțiunile de dobândire/deținere sunt considerate inerente comiterii infracțiunii predicat și nu constituie o rezoluție infracțională separată. Scopul spălării banilor este disimularea provenienței ilicite, nu simpla folosire. Această interpretare a condus la achitarea unor inculpați pentru spălare de bani. 2. Regimul Accizelor: Tutun Brut vs. Tutun Prelucrat: Speța a adus în discuție calculul prejudiciului și distincția conform Directivei 2011/64/UE și Legii 227/2015. Tutunul brut nu este accizabil în sine; acciza intervine doar pentru tutunul prelucrat sau comercializarea neautorizată a tutunului brut către entități neautorizate (art. 453 al. 9 și 10). Instanța a infirmat calculele inițiale care aplicau accize nediferențiat, subliniind că deținerea echipamentelor de prelucrare nu transformă tutunul brut în accizabil *ab initio*, ci indică o intenție viitoare. Prejudiciul civil a fost recalculat corect, făcându-se distincția între cele două categorii de tutun. S-a reafirmat că infracțiunea de contrabandă cu tutun este o infracțiune de pericol, nu de rezultat, prejudiciul fiind un aspect civil, nu constitutiv al faptei.