Situația de Fapt

La data de 06.04.2014, în municipiul Călărași, inculpatul A_____ I____-R_____, aflat la volanul unui autoturism VW Passat, a accelerat și s-a îndreptat cu viteză către un grup de persoane. Deși victima I___ C_____ se afla în afara grupului și era un simplu spectator, a fost lovită de autoturism. În urma impactului, victima a suferit leziuni grave, necesitând aproximativ 200 de zile de îngrijiri medicale și confruntându-se cu o infirmitate fizică permanentă la nivelul tibiei drepte și a extensorilor degetelor. Evenimentul a avut loc în contextul unui conflict declanșat de fratele inculpatului, aflat sub influența alcoolului. Apărările inculpatului privind provocarea sau încercarea de a intimida agresorii fratelui său au fost respinse de instanță, nefiind susținute de probe.

Ce învățăm din această speță?

Această speță subliniază principii esențiale în dreptul penal: în primul rând, demonstrează cum un mijloc la prima vedere banal, precum un autoturism, poate deveni o armă letală capabilă să suprime viața, configurând astfel infracțiunea de tentativă de omor. În al doilea rând, pune în lumină conceptul de aberratio ictus – devierea loviturii – confirmând că intenția de a ucide, chiar dacă inițial îndreptată spre o altă persoană sau grup, se materializează în infracțiunea de omor dacă produce leziuni grave sau moartea unei alte persoane, deoarece legea penală protejează viața oricărei persoane în mod nedeterminat. În cele din urmă, cazul oferă o perspectivă complexă asupra procesului de individualizare a pedepsei, evidențiind echilibrul delicat între gravitatea faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, precum și rigoarea cu care instanțele evaluează aceste aspecte.

Individualizarea Pedepsei

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a analizat minuțios modul și împrejurările comiterii infracțiunii, pericolul generat pentru valoarea socială ocrotită (viața), natura și gravitatea rezultatului produs, scopul urmărit, precum și elemente specifice inculpatului: lipsa antecedentelor penale, vârsta și concluziile raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Călărași, care indica un risc redus de săvârșire a unor noi fapte penale. Aceste circumstanțe au fost considerate atenuante judiciare, conform art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, ceea ce a condus la o reducere a pedepsei în baza art. 76 alin. 1 Cod penal. Instanța de control judiciar a avut în vedere, de asemenea, criteriile detaliate prevăzute de art. 74 Cod penal, care includ, pe lângă cele menționate, conduita inculpatului după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, starea de sănătate și situația familială și socială. Inculpatul a depus documente relevante precum certificatul de deces al tatălui, adeverința de angajat, certificat de absolvire a ciclului inferior al liceului și o caracterizare, toate contribuind la tabloul individualizării.

Doctrina

Doctrina și jurisprudența constantă, inclusiv cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție (precum Decizia nr. 1157/13 aprilie 2012 citată în speță), susțin că infracțiunea de omor sub forma tentativei este incriminată și se pedepsește și în cazul formei deviate (aberratio ictus). Această interpretare este fundamentată pe principiul că legea penală apără în mod nedeterminat valorile sociale, în speță, viața oricărei persoane. Argumentația este întărită prin evidențierea mijloacelor folosite (în speța de față, autoturismul în mișcare, iar în decizia similară citată, un cuțit) și a zonelor anatomice vitale vizate, care relevă intenția de ucidere. Instanța a subliniat că fapta inculpatului a fost încadrată corect ca tentativă de omor, conform art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, și nu ca vătămare corporală din culpă, respingând apărările care vizau o reîncadrare juridică a faptei. De asemenea, a fost respinsă și apărarea privind provocarea, considerându-se că nu a existat un probatoriu care să susțină această afirmație, iar dimpotrivă, probele au demonstrat că inițierea conflictului a aparținut fratelui inculpatului.