Denumirea Speței Analizate: Decizia Nr. RJ-59-G-23-G-842/2023 din 21 Apr. 2023 a Curții de Apel

Situația în Fapt: Un Istoric de Abateri la Volan

Cazul analizat prin Decizia nr. RJ-59-G-23-G-842/2023 din 21 aprilie 2023 a Curții de Apel aduce în prim-plan situația inculpatului ####### #####, ale cărui abateri repetate la regimul circulației rutiere, comise sub diverse forme de ilegalitate, au condus la o analiză riguroasă a posibilităților de individualizare a pedepsei. Speța evidențiază dificultatea instanțelor de a acorda măsuri de clemență în fața unei conduite infracționale persistente.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de conducere fără permis, săvârșite la date diferite:

La data de 19 iulie 2018, în jurul orei 21:00, a condus o motocicletă marca Yamaha pe strada ##### Dorobanților din ########## ###########, #### ####, deși deținea un permis de conducere necorespunzător categoriei din care făcea parte vehiculul condus (probabil un permis pentru autoturisme, dar nu și pentru motociclete de acea clasă).

Ulterior, la data de 19 noiembrie 2021, în jurul orei 18:20, a condus un autoturism marca ####### pe drumurile publice din #### ###########, respectiv pe strada ##### Moților, având dreptul de a conduce suspendat.

Cele două infracțiuni sunt concurente, conform art. 38 alin. 1 din Codul Penal, deoarece au fost săvârșite prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Încadrarea Juridică Detaliată: Conducerea Fără Permis în Două Modalități Distincte

Ambele fapte ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 din Codul Penal. Acest articol incriminează mai multe modalități ale faptei, inclusiv conducerea cu permis necorespunzător categoriei sau cu permisul suspendat/anulat.

Fiind infracțiuni de pericol abstract, urmările imediate constau în crearea unei stări de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate rezultă ex re (din însăși materialitatea faptei).

Doctrină și Principii Relevante: Individualizarea Pedepsei și Oportunitatea Clemenței

Individualizarea Judiciară a Pedepsei (Art. 74 Cod Penal): Instanța, în procesul de individualizare, are în vedere: gravitatea infracțiunii (pericolul social concret), modul și mijloacele de comitere, natura și frecvența antecedentelor penale, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt reduse conform art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, datorită recunoașterii faptelor.

Renunțarea la Aplicarea Pedepsei (Art. 80 Cod Penal) / Amânarea Aplicării Pedepsei (Art. 83 Cod Penal): Apelul inculpatului vizează, în principal, aplicarea amânării aplicării pedepsei sau, în subsidiar, condamnarea la amendă penală. Aceste instituții juridice sunt măsuri de clemență, acordate în situații excepționale, când instanța apreciază că o pedeapsă mai blândă este suficientă pentru reeducare și prevenție. Ele sunt considerate o "vocație" a infractorului, nu un drept, și se aplică doar dacă fapta este un "episod trecător" sau o "nesocotință" într-o viață onestă.

Antecedentele Penale și Soluțiile de Renunțare la Urmărire Penală: Chiar dacă o soluție de renunțare la urmărire penală nu constituie un antecedent penal în sens strict (fiind scoasă din cazierul judiciar), instanțele pot lua în considerare "istoricul abaterilor" sau "frecvența infracțiunilor de același gen" pentru a evalua posibilitățile de îndreptare ale inculpatului și gradul de pericol social. Acest aspect este crucial în decizia de a acorda sau nu măsuri de clemență.

Individualizarea Pedepsei: O Conduită Ilicită Repetată, Excluzând Clemența

Decizia Primei Instanțe

Instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei. A reținut lipsa antecedentelor penale (faptul că inculpatul nu avea condamnări definitive în cazier), dar a subliniat "istoricul abaterilor la regimul circulației rutiere" și faptul că ambele infracțiuni din prezenta cauză au fost comise "după ce anterior i-au fost întocmite dosare penale (...) pentru același gen de infracțiuni". S-a luat în considerare, de asemenea, timpul scurs de la săvârșirea faptelor, precum și locurile și orele de comitere (drumuri publice într-un municipiu, ore cu circulație normală).

Apelul Inculpatului și Decizia Curții de Apel

Inculpatul ####### ##### a formulat apel, solicitând, în principal, amânarea aplicării pedepsei rezultante sau, în subsidiar, condamnarea la amendă penală. A argumentat că gravitatea faptelor este scăzută, dat fiind că deține cunoștințele și abilitățile necesare pentru a conduce în siguranță (fiind șofer de profesie și posesor de permis pentru categorii grele). A invocat că a condus motocicleta fără a avea categoria A2, deoarece locuise în ###### unde legislația era diferită, și că lipsa permisului și suspendarea dreptului de a conduce l-au afectat profesional.

Curtea de Apel a examinat apelul și a constatat că acesta este nefondat, respingându-l. Curtea a menținut soluția primei instanțe, argumentând ferm următoarele:

Lipsa Oportunității Amânării Aplicării Pedepsei/Amendei: Curtea a respins solicitările de clemență. A subliniat că "aplicarea unei amenzi nu apare ca suficientă pentru atingerea scopului reeducării (...) și al prevenirii săvârșirii altor infracțiuni". De asemenea, amânarea aplicării pedepsei nu poate fi acordată în acest caz.

Perseverența Infracțională: Acesta a fost argumentul cheie al Curții. S-a constatat că inculpatul a beneficiat anterior de o soluție de renunțare la urmărire penală (pentru o faptă similară din 2018), dar, ulterior, în 2021, "a înțeles să încalce din nou, cu bună-știință, regulile privind circulația pe drumurile publice". Faptul că i se întocmiseră dosare penale anterior pentru același gen de infracțiuni (chiar dacă nu s-au soldat cu condamnări definitive) demonstrează o atitudine de sfidare a legii și o lipsă de îndreptare.

Gravitatea Faptelor: Curtea a reafirmat că faptele sunt grave prin natura lor (infracțiuni de pericol). Chiar dacă inculpatul este șofer de profesie, lipsa permisului corespunzător sau suspendarea dreptului de a conduce indică o lipsă de respect față de lege. Argumentele privind experiența de șofer sau legislația străină nu pot anula caracterul infracțional al faptelor comise în România.

Funcțiile Pedepsei: S-a reiterat că pedepsele cu închisoarea (chiar și cu durata orientată spre minimul special) sunt necesare pentru a asigura funcțiile retributive, de intimidare și de reeducare, fiind excluse alternativele mai blânde (amenda, amânarea aplicării pedepsei) în contextul periculozității inculpatului și al gradului de pericol social.

Relevanța Istoricului Abaterilor: Chiar dacă soluțiile de renunțare la urmărire penală nu generează antecedente penale în cazierul judiciar, "faptul că acesta a săvârșit ambele infracțiuni din prezenta cauză după ce anterior i-au fost întocmite dosare penale (...) pentru același gen de infracțiuni se impune a se avea în vedere la analiza existenței posibilităților de îndreptare a acestuia".

Ce Învățăm din Această Speță: Limita de Toleranță a Justiției pentru Abateri Repetate

Decizia Curții de Apel în acest caz oferă învățăminte esențiale despre modul în care justiția evaluează comportamentul repetat al infractorilor:

Consecințele Persevețentei: Cazul demonstrează că, chiar și în absența unor antecedente penale în sens strict, un "istoric de abateri" sau săvârșirea repetată a unor fapte similare, după ce anterior s-au beneficiat de măsuri de clemență (ex: renunțare la urmărire penală), va fi considerată o atitudine de sfidare a legii și va exclude aplicarea unor noi măsuri blânde.

Amânarea Aplicării Pedepsei NU este un Drept Universal: Clemența este condiționată de o conduită onestă și de caracterul izolat al faptei. Un pattern de comportament ilegal, chiar și cu justificări personale, va determina instanțele să opteze pentru sancțiuni mai ferme.

Pericolul Social Al Infracțiunilor Rutiere: Conducerea fără permis (indiferent de modalitate) este o infracțiune gravă de pericol. Justificările legate de experiența de șofer sau de legislația străină nu anulează obligația de a respecta legea română.

Rolul Justiției: Hotărârea subliniază rolul esențial al instanțelor de a asigura proporționalitatea sancțiunilor și de a preveni o creștere a fenomenului infracțional, prin aplicarea unor pedepse care să corespundă gravității faptelor și periculozității infractorului.

Concluzie: O Justiție Fermă în Fața Repetării Infracționale

Decizia Curții de Apel în cazul ####### ##### este un exemplu elocvent al modului în care justiția română aplică ferm legea în fața persistenței infracționale. Hotărârea reconfirmă că beneficiile clemenței sunt acordate cu prudență și că o conduită de repetare a abaterilor, chiar și după ce s-au beneficiat de soluții mai blânde, va duce la sancțiuni mai severe, menite să asigure respectarea ordinii de drept și siguranței publice. Este un mesaj clar că statul de drept nu va tolera o atitudine de sfidare a normelor legale, impunând pedepse cu închisoarea atunci când măsuri alternative se dovedesc ineficiente în reeducarea și responsabilizarea infractorului.