Denumirea Speței Analizate: Decizia Nr. 622/2021 din 27 Apr. 2021 a Curții de Apel

Situația în Fapt: Două Fapte, O Sfidare a Legii

Cazul analizat prin Decizia nr. 622/2021 din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel aduce în prim-plan o situație de încălcare repetată a normelor de circulație rutieră de către inculpatul A____ A___. Speța ilustrează cu claritate importanța unei individualizări judiciare riguroase a pedepsei și rolul instanței de control în asigurarea proporționalității sancțiunii.

Inculpatul A____ A___ a fost depistat de organele de poliție în două ocazii distincte, la interval de doar două zile, conducând un autovehicul fără a poseda permis de conducere:

La data de 12 noiembrie 2018, în jurul orei 22:00, a condus autovehiculul marca BMW cu nr. de înmatriculare _________ pe drumurile publice din zona Cluj-Napoca (de la domiciliu până în zona magazinului Dedeman și înapoi spre Baciu), având ca pasageră pe concubina sa. A fost oprit la întoarcere de un echipaj de poliție. Inculpatul a justificat deplasarea prin faptul că prietenei sale îi era rău și se îndreptau spre o farmacie.

Câteva zile mai târziu, la data de 14 noiembrie 2018, în jurul orei 21:00, a condus din nou același autoturism, de această dată pe raza localității Suceagu (DJ 141), având trei pasageri. A justificat că s-a întâlnit cu un potențial cumpărător al mașinii. A fost oprit de un echipaj de poliție după parcurgerea a aproximativ 300-400 metri.

În urma verificărilor, s-a stabilit că inculpatul nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. S-a reținut, de asemenea, că inculpatul declarase că a absolvit cursurile școlii de șoferi, dar nu a promovat examenul.

Încadrarea Juridică Detaliată: Concurs Real de Infracțiuni

Faptele inculpatului A____ A___, de a conduce un vehicul fără permis de conducere în două ocazii distincte, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de conducere a unui vehicul fără permis, prevăzute și pedepsite de art. 335 alin. 1 Cod Penal.

Aceste două infracțiuni au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, conform art. 38 alin. 1 Cod Penal, deoarece au fost săvârșite prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Infracțiunea de conducere fără permis este o infracțiune de pericol, însemnând că pune în primejdie siguranța circulației pe drumurile publice. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială ocrotită, iar legătura de cauzalitate rezultă din însăși materialitatea faptei.

Doctrină și Principii Relevante: Individualizarea Riguroasă și Proporționalitatea Sancțiunii

Individualizarea Judiciară a Pedepsei: Art. 74 Cod Penal impune instanței să stabilească pedeapsa raportat la gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului. Criteriile includ: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul și scopul, antecedentele penale, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Acestea trebuie evaluate în ansamblu, fără preeminența unui singur criteriu. Inculpatul a uzat de procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției (art. 396 alin. 10 Cod Procedură Penală), fapt ce a permis reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

Scopul Pedepsei: Sancțiunea penală este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare, având ca scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni (atât prevenția specială pentru inculpat, cât și prevenția generală pentru societate). Pedeapsa trebuie să contribuie la formarea unei atitudini corecte față de lege și față de regulile de conviețuire socială.

Pedeapsele Complementare și Accesorii: Doctrina de drept penal subliniază că aplicarea pedepselor complementare (interzicerea exercitării unor drepturi) și accesorii (interzicerea acelorași drepturi pe durata pedepsei principale) este obligatorie atunci când instanța apreciază că se impune, sau când legea o prevede. Acestea sunt esențiale pentru o individualizare accentuată și pentru a asigura că beneficiile (precum suspendarea executării pedepsei) nu subminează scopul pedepsei.

Individualizarea Pedepsei: De la Amânare la Suspendare sub Supraveghere și Obligații Sporite

Decizia Primei Instanțe (Judecătoria Cluj-Napoca)

Instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pe baza probelor administrate și a recunoașterii integrale a faptelor de către inculpat în cadrul procedurii simplificate. Judecătoria a apreciat că gradul de pericol social al infracțiunilor comise este unul mediu. S-a luat în considerare că inculpatul a condus autovehiculul personal pe tronsoane de drum și la ore cu trafic mai puțin intens, în condiții de noapte, dar pe distanțe relativ mari, fără a fi implicat în evenimente rutiere. S-a reținut că a declarat că a absolvit școala de șoferi (deși nu a promovat examenul), sugerând că avea unele cunoștințe practice. Din punct de vedere personal, inculpatul a fost descris ca fiind o persoană tânără (34 de ani la data faptelor, 36 în prezent), căsătorit, cu patru copii minori în întreținere, absolvent de studii medii și angajat în construcții. Nu avea antecedente penale și a avut o conduită loială și cooperantă în procesul penal, recunoscând și regretând faptele. Justificările oferite (urgențe medicale, întâlnire de afaceri) au fost, de asemenea, avute în vedere.

Instanța de fond a condamnat inculpatul A____ A___ la două pedepse de câte 9 luni închisoare pentru fiecare faptă de conducere fără permis. Prin contopire (concurs real), a rezultat o pedeapsă finală de 1 an închisoare. Modalitatea de executare aleasă de prima instanță a fost amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare.

Apelul Parchetului și Decizia Curții de Apel

Parchetul (reprezentat de B________ B_ B_ B____ B__________ B___ B_____) a declarat apel, criticând sentința ca fiind netemeinică, în special sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei. Parchetul a argumentat că amânarea aplicării pedepsei nu asigura realizarea scopului de prevenție, fiind o soluție "disproporționat de blândă" în raport cu gravitatea faptelor și periculozitatea inculpatului. De asemenea, a solicitat aplicarea pedepselor accesorii, care fuseseră omise de instanța de fond.

Curtea de Apel a admis apelul Parchetului și a desființat în totalitate sentința primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. Curtea a considerat că tratamentul sancționator aplicat de prima instanță a fost disproporționat de blând, dând relevanță exclusivă circumstanțelor favorabile inculpatului.

Argumentele Curții pentru această schimbare radicală au fost:

Gravitatea Sporită a Faptelor:

Inculpatul a condus pe drumuri publice cu trafic existent, pe distanțe relativ lungi, inclusiv cu pasageri, punându-le în pericol integritatea corporală.

Faptele au fost comise noaptea, când vizibilitatea redusă creează riscuri suplimentare pentru o persoană fără abilități de conducere dovedite.

Cel mai grav aspect este perseverența infracțională: a comis a doua faptă la doar două zile după prima, deși știa că este cercetat (fiind surprins în flagrant), demonstrând "dispreț față de normele penale".

Justificările invocate (urgență medicală, vânzare auto) nu au fost considerate de natură să reducă gravitatea, deoarece inculpatul nu a ales o modalitate alternativă legală.

Abilități de Conducere Neconcludente: Susținerea că urmase școala de șoferi nu a fost dovedită și este irelevantă, din moment ce nu a promovat examenul. Prin urmare, nu putea face dovada cunoștințelor și practicilor necesare unei conduite sigure.

Insuficiența Circumstanțelor Personale Atenuante: Chiar dacă inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere și regret, și este integrat social, aceste împrejurări "nu sunt de natură să minimalizeze gradul de pericol al faptelor comise și nu justifică modalitatea de individualizare a pedepsei rezultante aleasă de instanță (amânarea aplicării pedepsei)".

Necesitatea Suspendării Sub Supraveghere: Curtea a considerat că suspendarea sub supraveghere este modalitatea de executare necesară pentru a-l responsabiliza pe inculpat și a realiza scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, având în vedere gradul de pericol social "ridicat" al faptelor.

Aplicarea Pedepselor Accesorii și Complementare: Curtea a admis critica Parchetului și a dispus interzicerea drepturilor (de a fi ales și de a ocupa funcții publice) cu titlu de pedeapsă complementară (pe o perioadă de 1 an pentru fiecare faptă) și accesorie (pe durata executării pedepsei), contopindu-le ulterior conform legii.

Soluția finală a Curții de Apel:

Condamnă inculpatul A____ A___ la 9 luni închisoare pentru fiecare faptă de conducere fără permis.

Interzice drepturile de a fi ales și de a ocupa funcții publice, cu titlu de pedeapsă complementară (1 an) și accesorie (pe durata executării pedepsei), pentru fiecare faptă.

Constată concursul real de infracțiuni și stabilește pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din cealaltă pedeapsă (9 luni), rezultând o pedeapsă finală de 1 an închisoare.

Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Impune următoarele măsuri de supraveghere (art. 93 alin. 1 Cod Penal): prezentare la Serviciul de Probațiune, vizite, anunțare schimbări locuință/muncă/deplasări, comunicare informații despre mijloacele de existență.

Impune obligația de a frecventa programe de reintegrare socială (art. 93 alin. 2 lit. b Cod Penal).

Impune muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile (art. 93 alin. 3 Cod Penal).

Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor sau săvârșirii de noi infracțiuni (revocarea suspendării).

Ce Învățăm din Această Speță: Nuanțele Individualizării și Importanța Fermității

Decizia Curții de Apel în acest caz oferă învățăminte esențiale despre rigoarea sistemului judiciar și despre echilibrul dintre reeducare și sancțiune:

Nu Orice Lipsă de Antecedente Justifică O Clemență Totală: Chiar dacă inculpatul este infractor primar și bine integrat social, perseverența infracțională și lipsa de respect față de normele legale (comiterea celei de-a doua fapte la scurt timp după prima, deși știa că este cercetat) pot anula efectul atenuant al bunelor circumstanțe personale.

Proporționalitatea Sancțiunii: Instanța de control are rolul de a evalua dacă pedeapsa aplicată de prima instanță este proporțională cu gravitatea faptelor. O soluție considerată "disproporționat de blândă" poate fi schimbată radical, în special când este vorba de infracțiuni care pun în pericol siguranța publică.

Pericolul Social Al Persistenței: Pericolul social al infracțiunilor de conducere fără permis nu este minimalizat de circumstanțe precum ora târzie sau lipsa unui accident. Dimpotrivă, perseverența inculpatului în a conduce ilegal, cu pasageri, arată un grad sporit de pericol și dispreț față de lege.

Obligativitatea Aplicării Pedeapselor Complementare și Accesorii: Cazul reconfirmă că aceste pedepse sunt obligatorii și trebuie aplicate corect, alături de pedeapsa principală, pentru a asigura o sancțiune completă și eficientă.

Rolul Muncii în Folosul Comunității și Programelor de Reintegrare: Suspendarea sub supraveghere, în acest caz, nu este o clemență simplă, ci implică obligații ferme, inclusiv muncă în folosul comunității și participarea la programe de reintegrare, menite să responsabilizeze inculpatul.

Concluzie: O Justiție care Corectează și Responsabilizează

Decizia Curții de Apel în cazul A____ A___ este un exemplu elocvent al modului în care justiția română intervine pentru a corecta erorile de judecată și pentru a impune sancțiuni care să corespundă pe deplin gravității faptelor și periculozității infractorului. Hotărârea subliniază că, deși există flexibilitate în individualizarea pedepsei, justiția nu va tolera perseverența infracțională și lipsa de respect față de lege, mai ales în domenii esențiale precum siguranța rutieră. Prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea suspendată sub supraveghere, însoțită de obligații stricte, instanța reconfirmă rolul punitiv, dar și profund responsabilizator, al sancțiunilor penale, transmițând un mesaj puternic despre necesitatea conformării la normele sociale.