Denumirea Speței Analizate: Decizia Nr. 1420/2021 din 16 Noi. 2021 a Curții de Apel

Situația în Fapt: O Noapte Periculoasă pe Drumurile Publice

Cazul analizat prin Decizia nr. 1420/2021 din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel expune o situație de gravitate sporită, implicând doi inculpați ale căror acțiuni concertate au pus în pericol siguranța circulației pe drumurile publice. Speța se concentrează pe o serie de fapte comise în noaptea de 31 mai spre 1 iunie 2019.

Inculpata A______ A_______, după ora 03:00, a condus un autoturism marca BMW pe drumurile publice din Florești, județul Cluj, fiind implicată într-un eveniment rutier soldat cu pagube materiale (a avariat un alt autoturism BMW). Elementul de maximă gravitate este că inculpata nu deținea permis de conducere și, mai mult, avea o îmbibație alcoolică extrem de ridicată: 2,27 g/l alcool pur în sânge la prima prelevare (ora 05:10) și 2,10 g/l alcool pur în sânge la a doua prelevare (ora 06:10).

Inculpatul Văsc B____ B____ a avut un rol complementar în comiterea faptelor. Acesta a condus inițial autoturismul BMW din Cluj-Napoca (cartierul Zorilor) până în Florești, unde, în fața unui imobil, i-a încredințat vehiculul inculpatei A______ A_______. Fapta sa este agravată de faptul că știa că inculpata nu deținea permis de conducere și că se afla sub influența băuturilor alcoolice. Ulterior, când organele de poliție i-au solicitat testarea cu aparatul alcooltest și recoltarea de probe biologice, inculpatul Văsc B____ B____ a refuzat explicit să se supună acestor proceduri.

Încadrarea Juridică Detaliată: Concurs de Infracțiuni și Răspunderi Distincte

Faptele celor doi inculpați întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni grave, reglementate de Codul Penal, și demonstrează modul în care acțiuni interdependente pot genera răspunderi penale distincte, dar aflate în concurs.

Pentru inculpata A______ A_______: Faptele sale realizează conținutul constitutiv al:

Conducerii unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod Penal. Aceasta este o infracțiune de pericol, unde rezultatul faptei constă într-o stare de pericol sub imperiul căreia siguranța circulației pe drumurile publice este amenințată. Legătura de cauzalitate este implicită, rezultând din însăși materialitatea faptei. Sub aspect subiectiv, fapta a fost săvârșită cu intenție indirectă (art. 16 alin. 3 lit. b Cod Penal), inculpata prevăzând starea de pericol și acceptând posibilitatea producerii acesteia.

Conducerii unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod Penal. Elementul material constă în acțiunea de a conduce pe drumurile publice fără a deține permis. Urmarea imediată este o stare de pericol abstract la adresa siguranței rutiere, iar legătura de cauzalitate rezultă ex re. Și această infracțiune a fost săvârșită cu intenție indirectă.

Cele două infracțiuni comise de inculpată se află în concurs formal de infracțiuni, prevăzut de art. 38 alin. 2 Cod Penal, deoarece aceeași acțiune (conducerea autoturismului) a realizat conținutul constitutiv al ambelor infracțiuni.

Pentru inculpatul Văsc B____ B____: Faptele sale realizează conținutul constitutiv al:

Încredințării unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, unei persoane despre care știe că nu deține permis și că se află sub influența alcoolului, prevăzută de art. 335 alin. 3 Cod Penal. Elementul material constă în acțiunea de a încredința autoturismul, iar urmarea imediată este pericolul creat pentru circulația pe drumurile publice. Latura subiectivă este de intenție indirectă.

Refuzului sau sustragerii de la prelevarea de monstre biologice, prevăzută de art. 337 Cod Penal. Elementul material constă în refuzul explicit de a se supune prelevării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei. S-a reținut că nu este necesară oprirea autoturismului în trafic, fiind suficient ca inculpatul să fi condus anterior solicitării. Urmarea imediată este pericolul creat pentru circulația pe drumurile publice, iar latura subiectivă este de intenție indirectă.

Cele două infracțiuni comise de inculpat se află în concurs real de infracțiuni, prevăzut de art. 38 alin. 1 Cod Penal, fiind săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni diferite, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Principii de Individualizare și Doctrină Relevante

Stabilirea sancțiunii și a proporționalității acesteia se face în conformitate cu art. 74 Cod Penal, care impune luarea în considerare a gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului. Criteriile includ împrejurările și modul de comitere, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului, motivul și scopul, antecedentele penale, conduita în procesul penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate și situația familială și socială.

Doctrina de drept penal subliniază că individualizarea pedepsei este o condiție esențială pentru realizarea scopului acesteia: prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni (atât "prevenția specială" – reeducarea inculpatului, cât și "prevenția generală" – descurajarea altor potențiali infractori). Pedeapsa trebuie să aibă o funcție de constrângere, de reeducare și de exemplaritate. Este crucial ca sancțiunea să fie adaptată nevoilor de îndreptare ale infractorului, gravitații faptei și periculozității demonstrate. O pedeapsă prea aspră poate fi contraproductivă, iar una prea blândă poate încuraja repetarea infracțiunilor.

În ceea ce privește pedepsele complementare și accesorii, doctrina statuează că acestea sunt esențiale pentru o individualizare accentuată. Aplicarea lor, fie că este impusă de lege sau de aprecierea instanței, este obligatorie odată cu pedeapsa principală, chiar dacă executarea lor efectivă poate fi condiționată de executarea pedepsei principale sau de revocarea/anularea amânării aplicării pedepsei.

Individualizarea Pedepsei: Cazul A______ A_______

Instanța a avut în vedere un echilibru între elementele favorabile și cele defavorabile inculpatei A______ A_______ pentru a stabili o pedeapsă adecvată.

Factori agravați:

Gradul de pericol social mediu spre ridicat: Faptele au periclitat siguranța traficului rutier, iar pericolul s-a materializat prin implicarea într-un accident (chiar dacă doar cu pagube materiale).

Îmbibația alcoolică extrem de ridicată (2,27 g%0): Această valoare a sporit exponențial riscul.

Lipsa permisului de conducere: Pericolul a fost "extrem de ridicat" deoarece peste lipsa deprinderilor practice s-a suprapus starea avansată de ebrietate, ducând la pierderea controlului și coliziune imediată. Instanța a notat că împrejurări precum comiterea faptelor noaptea sau pe o distanță scurtă sunt irelevante, deoarece tocmai starea de ebrietate și lipsa abilităților au împiedicat o deplasare mai lungă și au condus la accident.

Factori atenuați:

Atitudine sinceră: Recunoașterea săvârșirii faptelor și cooperarea cu organele judiciare, inclusiv optarea pentru procedura simplificată (art. 374 alin. 4 rap. la art. 396 alin. 10 Cod Procedură Penală), fapt care a condus la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

Lipsa antecedentelor penale.

Punând în balanță aceste considerente, instanța de fond a stabilit o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere sub influența alcoolului, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Această modalitate de executare a fost considerată aptă să atingă scopul preventiv și punitiv al sancțiunii, fără a impune executarea pedepsei în regim de detenție, dat fiind că nu era necesară pentru îndreptarea inculpatei.

Decizia Curții de Apel a reconfirmat corectitudinea individualizării pedepsei sub aspectul cuantumului și modalității de executare, respingând solicitarea inculpatei de reducere suplimentară a pedepsei și a termenului de supraveghere. S-a reiterat că gravitatea faptelor (limite de pedeapsă ridicate, importanța valorii sociale lezate – siguranța traficului rutier, modalitatea concretă de comitere) justifică o sancționare fermă. Curtea a subliniat că amânarea aplicării pedepsei nu ar fi fost necesară în acest caz, prin raportare la gradul de pericol social (alcoolemia extrem de ridicată).

De asemenea, Curtea a respins solicitarea de înlăturare a pedepsei complementare, argumentând că există o legătură de cauzalitate între infracțiunile comise și necesitatea acesteia, iar lăsarea dreptului de a conduce în continuare ar crea o potențială stare de pericol. Totuși, instanța de apel a desființat sentința atacată parțial, corectând o eroare materială legată de durata pedepsei complementare (inițial 2 ani, apoi eronat 3 ani într-o încheiere, iar instanța de apel a înlăturat aplicarea obligației conform art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. și a corectat durata pedepsei complementare prev. de art. 66 lit. i) C. pen., ca urmare a desființării încheierii de îndreptare a erorii materiale din 19.07.2021). Restul dispozițiilor sentinței au fost menținute.

Ce Învățăm din Această Speță: Responsabilitate Duală și Pericolul Irealizat

Decizia Curții de Apel în această speță ne oferă mai multe învățăminte esențiale:

Răspunderea Duală în Situații de Încredințare Ilicită: Cazul demonstrează că nu doar șoferul iresponsabil răspunde penal, ci și persoana care îi încredințează vehiculul, mai ales când cunoaște condițiile agravante (lipsa permisului, starea de ebrietate). Aceasta subliniază conceptul de responsabilitate partajată și consecințele grave ale ignorării normelor legale.

Gravitatea Excepțională a Alcoolemiei Ridicate: Valoarea de 2,27 g/l alcool pur în sânge este extrem de ridicată și a fost un factor determinant în evaluarea gradului de pericol social. Indiferent de distanța parcursă sau de ora târzie, o astfel de concentrație transformă conducerea într-o acțiune cu potențial catastrofal.

Infracțiunile de Pericol vs. Infracțiunile de Rezultat: Speța clarifică faptul că infracțiunile de conducere sub influența alcoolului și fără permis sunt infracțiuni de pericol. Asta înseamnă că nu este necesar să se producă un rezultat vătămător (răniri, decese) pentru ca fapta să fie consumată și sancționată. Simpla creare a stării de pericol este suficientă, indiferent de circumstanțele considerate "atenuante" (precum distanța scurtă parcursă sau traficul redus).

Importanța Cooperării cu Organele Judiciare: Atitudinea sinceră a inculpatei A______ A_______ și opțiunea pentru procedura simplificată au avut un impact favorabil asupra pedepsei, conducând la o reducere legală a limitelor. Prin contrast, refuzul inculpatului Văsc B____ B____ de a se supune testelor a constituit o infracțiune distinctă, demonstrând lipsă de cooperare și respect față de lege.

Precizia în Aplicarea Pedepselor Complementare: Deși scopul este clar, modul de aplicare a pedepselor complementare necesită o precizie absolută din partea instanțelor. Eroarea de durată în cazul pedepsei complementare, corectată de Curtea de Apel, subliniază importanța rigorii juridice și a controlului jurisdicțional.

Concluzie: Un Apel la Prudență și Conformare Legală

Decizia Curții de Apel în acest caz reprezintă un apel ferm la prudență și la respectarea strictă a legii, mai ales în contextul siguranței rutiere. Ea sancționează nu doar actele de conducere iresponsabilă, ci și pe cei care, prin neglijență sau complicitate, permit producerea unor astfel de fapte. Pericolul dublu reprezentat de combinația dintre conducerea sub influența alcoolului și lipsa permisului de conducere este recunoscut și sancționat cu severitate, subliniind importanța primordială a siguranței publice. Cazul servește drept o reamintire că, deși justiția poate ține cont de anumite circumstanțe atenuante, gravitatea intrinsecă a faptelor de pericol și imperativele de siguranță socială rămân criterii decisive în aplicarea legii penale.