Denumirea Speței Analizate: Decizia Nr. 240/2021 din 10 Mar. 2021 a Curții de Apel

Situația în Fapt: O Falsă Aparență la Volan

Cazul analizat prin Decizia nr. 240/2021 din 10 martie 2021 a Curții de Apel scoate în evidență o situație gravă de nerespectare a legislației rutiere și de falsificare a documentelor, implicând un inculpat cu antecedente penale. Speța ilustrează modul în care intenția de a induce în eroare autoritățile agravează faptele de conducere fără permis.

La data de 24 decembrie 2019, în jurul orelor 13:20, inculpatul A__________ A_____ A______ a fost surprins de organele de poliție în timp ce conducea un autoturism marca Audi A6, cu numărul de înmatriculare _________, pe un drum public din satul Hîrlești, județul Bacău. Oprit în trafic pentru control, inculpatul a prezentat un permis de conducere pe numele său, cu un număr specific, falsificat, ca fiind valabil. Această acțiune a avut loc în condițiile în care inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Încadrarea Juridică Detaliată: Concurs Real de Infracțiuni și Vinovăție Directă

Faptele inculpatului A__________ A_____ A______ întrunesc elementele constitutive ale unui concurs real de infracțiuni (art. 38 alin. 1 Cod Penal), fiind săvârșite prin acțiuni distincte înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele.

Infracțiunile:

Conducere a unui vehicul fără permis de conducere: prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod Penal. Această infracțiune sancționează acțiunea de a conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea impune deținerea permisului, fără a-l poseda.

Uz de fals: prevăzută de art. 323 Cod Penal. Această infracțiune incriminează folosirea unui înscris oficial falsificat în scopul de a produce consecințe juridice.

Ambele fapte au fost comise cu forma de vinovăție a intenției directe, inculpatul cunoscând că nu poseda un permis de conducere valabil și folosind documentul falsificat tocmai pentru a induce în eroare organele de control.

Doctrină și Principii Relevante: Individualizarea Pedepsei și Robustezza Probei

Individualizarea Judiciară a Pedepsei: Art. 74 Cod Penal ghidează instanța în stabilirea pedepsei, luând în considerare gravitatea faptei și periculozitatea infractorului. Criteriile includ: împrejurările și modul de comitere, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul și scopul, natura și frecvența antecedentelor penale, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și elemente personale (nivel de școlarizare, vârstă, stare de sănătate, situație socio-familială).

Proba Vinovăției: Instanța a apreciat că vinovăția inculpatului este pe deplin probată, fără niciun echivoc, rezultând din probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății. Importanța coroborării probelor (procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante semnat de inculpat, declarațiile martorilor, inclusiv ale polițiștilor și ale altor martori oculari, precum și imaginile foto/video) a fost crucială în respingerea apărărilor inculpatului.

Obligația de Motivare a Hotărârilor Judecătorești: Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), instanțele au obligația de a-și motiva hotărârile. Aceasta nu implică un răspuns detaliat la fiecare argument, dar cere o argumentare suficientă pentru a permite verificarea deciziei și pentru a demonstra că instanța a examinat chestiunile esențiale.

Revocarea Amânării Aplicării Pedepsei: Un aspect esențial în acest caz este impactul antecedentelor penale. Din fișa de cazier judiciar a rezultat că inculpatul avea antecedente penale: i se amânase anterior aplicarea unei pedepse de 8 luni închisoare pentru o infracțiune similară (conducere fără permis), cu un termen de supraveghere de 2 ani. Săvârșirea de noi infracțiuni în acest termen atrage revocarea amânării aplicării pedepsei (art. 88 Cod Penal), cu consecința executării pedepsei anterioare alături de cele noi.

Individualizarea Pedepsei: O Executare Fermă în Regim de Detenție

Decizia Primei Instanțe (Judecătoria Buhuși)

Instanța de fond a constatat că vinovăția inculpatului este pe deplin probată, având în vedere și poziția procesuală a acestuia (care a recunoscut doar infracțiunea de uz de fals). La stabilirea pedepselor, instanța a ținut cont de:

Gradul relativ ridicat de pericol social al faptelor, având în vedere modul concret de comitere (conducere fără permis, uz de fals, ignorarea siguranței rutiere).

Antecedența penală a inculpatului, inclusiv fapte similare anterioare.

Conduita procesuală nesinceră în totalitate (nerecunoașterea faptei de conducere fără permis).

Vârsta tânără (23 de ani) și nivelul de studii (liceu nefinalizat), dar și existența unui loc de muncă.

Pedeapsele aplicate de prima instanță au fost:

10 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals (art. 323 Cod Penal).

1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 alin. 1 Cod Penal).

Considerând gravitatea faptelor, instanța nu a redus pedepsele sub minimul special și nu a aplicat amendă, considerând că un cuantum redus ar fi insuficient pentru atingerea scopului punitiv și preventiv.

De asemenea, instanța de fond a dispus revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei de 8 luni închisoare stabilită prin sentința penală anterioară a Judecătoriei Buhuși, conform art. 88 Cod Penal. Apoi, a aplicat regulile sancționării concursului de infracțiuni, stabilind pedeapsa cea mai grea (1 an și 6 luni închisoare) la care a adăugat sporul obligatoriu de 6 luni (reprezentând 1/3 din celelalte două pedepse – 10 luni și 8 luni), rezultând o pedeapsă finală de 2 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

Apelul Inculpatului și Decizia Curții de Apel

Inculpatul A__________ A_____ A______ a declarat apel, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, în special cu privire la condamnarea pentru conducere fără permis și la cuantumul pedepselor. A susținut că nu el a condus autoturismul, ci un martor, și a cerut o reducere a pedepselor.

Curtea de Apel a examinat apelul și a constatat că sentința primei instanțe este legală și temeinică sub toate aspectele, respingând apelul inculpatului ca nefondat. Argumentele Curții au fost solide:

Dovedirea Vinovăției pentru Conducerea Fără Permis: Curtea a confirmat că inculpatul A__________ A_____ A______ a fost cel care a condus autoturismul. Argumentele inculpatului, conform cărora martorul ar fi condus sau că depozițiile martorilor ar fi neconvingătoare, au fost respinse în baza unui probatoriu detaliat:

Procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante: Semnat de inculpat fără obiecțiuni, consemnând că el a prezentat documentele.

Imagini foto/video: Confirmând prezența inculpatului la volan și urmărirea de către poliție.

Declarațiile martorilor: Martorii M_______ G________ L_____ și Pilat I____ l-au văzut pe inculpat la volanul mașinii Audi în momente relevante. Declarația martorului M_______ D______ F_____, precum și cea a tatălui inculpatului, B__________ M_____, au fost înlăturate ca nesincere și necoroborate cu restul probelor.

Comportamentul inculpatului: Lipsa unei rațiuni pentru prezentarea permisului fals dacă nu ar fi condus mașina.

Cuantumul și Natura Pedepselor: Curtea a confirmat că individualizarea pedepselor a fost judicioasă, conform art. 74 Cod Penal. S-a reiterat gradul de pericol social concret al faptelor (conducerea unui Audi A6 fără permis și cu document fals), antecedența penală și lipsa de sinceritate procesuală.

Revocarea Legală a Amânării: Curtea a validat revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare conform art. 88 Cod Penal, precum și aplicarea regulilor concursului de infracțiuni, rezultând pedeapsa de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție. Această soluție a fost considerată necesară pentru a asigura scopul punitiv și preventiv al pedepsei.

Ce Învățăm din Această Speță: Impactul Antecedentelor și Al Falsului

Decizia Curții de Apel oferă învățăminte esențiale:

Gravitatea Combinată a Infracțiunilor: Conducerea fără permis este o infracțiune gravă, dar folosirea unui permis fals (uz de fals) pentru a induce în eroare autoritățile agravează substanțial situația, demonstrând o culpabilitate sporită și un dispreț față de ordinea legală.

Consecințele Recidivei și ale Revocării Amânării: Prezența antecedentelor penale, în special a unei amânări a aplicării pedepsei pentru o faptă similară, are un impact decisiv. Săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere atrage automat revocarea amânării și executarea pedepsei anterioare, cumulată cu cele noi, adesea în regim de detenție.

Forța Probelor Directe și Obiective: Procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante, imaginile foto/video și declarațiile coroborate ale martorilor, inclusiv ale agenților de poliție, constituie un probatoriu puternic, capabil să înlăture apărări nesincere și nefondate.

Sinceritatea Procesuală: Lipsa unei poziții procesuale sinceră și încercarea de a manipula faptele sau de a contesta probele pot influența negativ individualizarea pedepsei, chiar dacă inculpatul are un loc de muncă sau o situație familială stabilă.

Concluzie: Justiție Fermă în Fața Persistenței Infracționale

Decizia Curții de Apel în cazul A__________ A_____ A______ este un exemplu clar al modului în care justiția română aplică ferm legea în fața persistenței infracționale. Ea subliniază că actele de fals și de conducere fără permis, mai ales în contextul unor antecedente penale, sunt tratate cu maximă severitate. Prin analiza riguroasă a probelor și prin aplicarea corectă a instituțiilor juridice privind concursul de infracțiuni și revocarea amânării, instanța a asigurat o sancționare proporțională cu gravitatea faptelor și cu periculozitatea demonstrată de inculpat, reiterând că o conduită de sfidare a legii va duce inevitabil la executarea pedepselor în regim de detenție.

Analiză Jurisprudențială: Recidiva, Legea Penală Mai Favorabilă și Pericolul la Volan

Denumirea Speței Analizate: Decizia Nr. 478/2015 din 31 Mar. 2015 a Curții de Apel

Situația în Fapt: O Conduită Ilegală pe Timp de Noapte

Cazul analizat prin Decizia nr. 478/2015 din 31 martie 2015 a Curții de Apel expune o situație de conducere ilegală, agravată de starea de recidivă a inculpatului și de contextul faptei. Speța abordează complexitatea aplicării legii penale mai favorabile în situații tranzitorii legislative și impactul comportamentului post-infracțional asupra individualizării pedepsei.

La data de 21 februarie 2014, în jurul orelor 02:30, inculpatul G____ A_____ R___ a fost surprins conducând pe drumurile publice, respectiv pe o stradă din Cluj-Napoca, autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare CJ xxxxxx, fără a poseda permis de conducere.

Elementul definitoriu al acestei fapte este că inculpatul a comis-o în stare de recidivă postcondamnatorie. Din fișa de cazier judiciar a rezultat că inculpatul fusese anterior condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare printr-o sentință a Tribunalului Cluj din 2012 (definitivă la 12.06.2012), cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani. Prin urmare, fapta din 21.02.2014 a fost comisă în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere, ceea ce a avut consecințe juridice semnificative.

Încadrarea Juridică Detaliată: Conducere Fără Permis și Recidivă Postcondamnatorie

Fapta inculpatului G____ A_____ R___, respectiv conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 (legea veche) cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal din 1969 și art. 5 alin. 1 Cod Penal (cu recalificarea faptei în actuala reglementare, art. 335 alin. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod Penal).

Această infracțiune sancționează acțiunea de a conduce pe drumurile publice un vehicul fără a deține permis de conducere. Fiind o infracțiune de pericol, urmarea imediată constă în atingerea adusă siguranței și securității circulației, iar legătura de cauzalitate rezultă ex re (din însăși materialitatea faptei). Inculpatul a acționat cu intenție directă (art. 16 alin. 3 lit. a Cod Penal), prevăzând și urmărind producerea rezultatului.

Starea de recidivă: Fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie (art. 37 lit. a Cod Penal din 1969, echivalent cu art. 41 alin. 1 Cod Penal actual). Aceasta înseamnă că inculpatul a comis o nouă infracțiune intenționată (pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an) în timpul termenului de supraveghere al unei pedepse anterioare cu suspendare. Acest aspect este crucial pentru regimul sancționator.