În peisajul juridic, fiecare decizie judecătorească contribuie la conturarea normelor și la aplicarea justiției. Speța prezentată, analizată de Curtea de Apel Bacău, oferă o imagine clară asupra gravității infracțiunii de furt calificat, a impactului recidivei post-executorii și a fundamentelor legale ale măsurilor preventive și ale acțiunii civile în procesul penal. Acest caz nu este doar o analiză a unei fapte penale, ci și o radiografie a conceptului de pericol social și a eforturilor justiției de a proteja comunitatea.

Denumirea Speței Analizate

Decizie nr. RJ 59g98775d/2023 din 25-apr-2023, Curtea de Apel Bacău, furt calificat (art. 229 NCP)

Situația în Fapt: O Infracțiune Planificată și Consecințele Recidivei

Cazul se concentrează pe fapta inculpatului ###### ###### ####### care, la data de 22 mai 2022, a pătruns prin efracție (forțarea ușii de acces) într-o locuință din Bacău, având fața acoperită cu o mască de protecție. De acolo, a sustras bijuterii din aur, un ceas și suma de 5.000 de euro, cauzând un prejudiciu total de aproximativ 30.000 de euro. Fapta a fost încadrată juridic ca furt calificat, conform art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. c) și d), alin. 2 lit. b) din Codul penal.

Un aspect crucial al acestei spețe este faptul că inculpatul a acționat în stare de recidivă post-executorie. El fusese liberat la termen, pe 3 martie 2022, dintr-un penitenciar, după ce executase o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru fapte anterioare. Această rapidă recidivă, la scurt timp după eliberare, a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la procesul de reeducare și la potențialul criminogen al inculpatului.

Ce Învățăm din Speță: Pericolul Social, Proporționalitatea și Limitele Acțiunii Civile

Această speță complexă oferă o serie de învățăminte esențiale:

Gravitatea Recidivei: Cazul evidențiază impactul semnificativ al recidivei în individualizarea pedepsei. Faptul că inculpatul a comis o nouă infracțiune la scurt timp după liberarea din penitenciar subliniază o perseverență infracțională și o indiferență față de valorile sociale ocrotite de lege. Aceasta a justificat aplicarea unei pedepse orientate spre un cuantum mai ridicat.

Condițiile Arestării Preventive: Decizia detaliază în mod exhaustiv criteriile pentru dispunerea arestării preventive: suspiciunea rezonabilă, inexistența unor cauze care împiedică acțiunea penală și existența unui pericol pentru ordinea publică. Se subliniază că gravitatea faptei, modul și circumstanțele comiterii (efracție, mascare, premeditare), antecedentele penale și atitudinea post-infracțională sunt elemente cheie în evaluarea acestui pericol.

Proporționalitatea Măsurilor Preventive: Instanța a analizat cu atenție proporționalitatea arestării preventive, considerând nu doar gravitatea abstractă a infracțiunii, ci și circumstanțele concrete care denotă o periculozitate ridicată a inculpatului. Aceasta arată că o privare de libertate este justificată atunci când este necesară pentru a înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică.

Limitele Acțiunii Civile în Procesul Penal: Speța oferă o clarificare importantă privind admisibilitatea acțiunii civile în cadrul procesului penal. S-a reiterat principiul că acțiunea civilă este accesorie acțiunii penale și poate fi exercitată doar pentru repararea prejudiciului produs prin fapta pentru care s-a exercitat acțiunea penală împotriva inculpatului. În cazul de față, acțiunea civilă formulată de casa de amanet (căreia inculpatul îi gajase bunurile furate) a fost considerată inadmisibilă, deoarece infracțiunea pentru care casa de amanet a fost prejudiciată nu a făcut obiectul judecății penale în prezenta cauză.

Instituirea Măsurilor Asigurătorii: Decizia clarifică și regulile privind sechestrul asigurător. Măsurile asigurătorii pot fi luate doar asupra bunurilor suspectului, inculpatului sau ale persoanei responsabile civilmente. S-a reținut că nu se poate dispune sechestru asupra unor sume de bani ridicate de la o terță persoană, în condițiile în care situația juridică a acelor bunuri nu a fost clarificată într-un dosar penal soluționat.

Individualizarea Pedepsei: Spre o Sancțiune Mai Fermă

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere multiple criterii prevăzute de art. 74 Cod penal:

Premeditarea și Modul de Comitere: Fapta a fost săvârșită cu premeditare, cu fața acoperită și prin efracție, demonstrând o lipsă totală de respect pentru valorile sociale.

Gravitatea Prejudiciului: Prejudiciul total de aproximativ 30.000 de euro este unul semnificativ, accentuând impactul infracțiunii asupra patrimoniului victimelor.

Motivele și Scopul: Lipsa mijloacelor de trai și a unui loc de muncă nu au justificat încălcarea legii, ci au fost rezultatul unei alegeri de a obține venituri prin mijloace ilicite.

Antecedentele Penale: Frecvența infracțiunilor și recidiva post-executorie au fost factori agravanți majori. Inculpatul avea numeroase condamnări anterioare pentru furturi calificate, atât în țară, cât și în străinătate, inclusiv pentru fapte comise la scurt timp după eliberări condiționate.

Conduita în Proces: Deși a recunoscut faptele în faza de urmărire penală și judecată, această atitudine nu a fost suficientă pentru a diminua gravitatea situației, având în vedere istoricul său infracțional.

Situația Personală: Inculpatul avea 52 de ani, studii profesionale, era necăsătorit și fără loc de muncă, aspecte care au contribuit la evaluarea profilului său criminogen.

Inițial, instanța de fond a aplicat o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, având în vedere procedura simplificată.

Cu toate acestea, Parchetul a formulat apel, solicitând majorarea pedepsei. Curtea de Apel Bacău, analizând apelul și rejudecând cauza, a constatat că infracțiunea de furt calificat se afla în stare de pluralitate intermediară cu alte infracțiuni comise anterior de inculpat (furt, port ilegal de armă albă, tâlhărie, vătămare corporală) în Italia, pentru care fusese deja condamnat. În consecință, Curtea a majorat pedeapsa principală la 3 ani și 6 luni închisoare. Aplicând dispozițiile privind concursul de infracțiuni și recidiva, Curtea a aplicat pedeapsa cea mai grea (cea rezultată din sentința Curții de Apel Bacău nr. 22/2022 de 4 ani și 11 luni închisoare și 1600 euro amendă) la care a adăugat un spor de 1 an și 2 luni închisoare (o treime din pedeapsa de 3 ani și 6 luni aplicată în prezenta cauză), rezultând o pedeapsă finală de 6 ani și 1 lună închisoare și 1600 euro amendă.

Doctrina și Fundamentele Deciziei Curții de Apel Bacău

Decizia Curții de Apel Bacău se bazează pe o interpretare riguroasă a principiilor de drept penal și de procedură penală:

Acțiunea Civilă în Procesul Penal (art. 19 alin. 1, art. 371 Cod proc. penală): Instanța a subliniat că acțiunea civilă este accesorie acțiunii penale. Aceasta înseamnă că prejudiciul pentru care se solicită despăgubiri trebuie să derive direct din fapta penală pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. În speță, acțiunea civilă a SC G&G SRL Bacău (casa de amanet) a fost respinsă ca inadmisibilă, deoarece prejudiciul suferit de această societate (prin amanetarea bunurilor furate) nu a făcut obiectul acțiunii penale împotriva inculpatului în acest dosar. Prin urmare, societatea trebuia să-și valorifice pretențiile pe calea unei acțiuni civile separate.

Măsurile Asigurătorii (art. 249 alin. 5 Cod proc. penală): Curtea a reținut că sechestrul asigurător, instituit pentru recuperarea pagubei produse prin infracțiune, poate fi luat doar asupra bunurilor suspectului/inculpatului sau ale persoanei responsabile civilmente. Ridicarea unei sume de bani de la o terță persoană, într-un dosar de urmărire penală nesoluționat, unde situația juridică a sumei nu a fost clarificată, nu justifică instituirea unui sechestru asigurător în prezentul dosar.

Prin urmare, Curtea de Apel Bacău a admis apelul Parchetului, a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului și a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de casa de amanet, înlăturând totodată dispoziția privind sechestrul asigurător asupra sumei de 3400 euro.

Concluzii: Justiția, un Stâlp al Ordinii Sociale

Cazul ###### ###### #######, judecat de Curtea de Apel Bacău, servește ca un puternic memento al faptului că recidiva nu rămâne nesancționată, iar actele infracționale comise cu un grad ridicat de profesionalism și lipsă de scrupule atrag pedepse severe. Decizia subliniază, de asemenea, importanța respectării procedurilor legale stricte în aplicarea măsurilor preventive și în soluționarea acțiunilor civile în procesul penal.

Această speță reconfirmă rolul esențial al justiției în menținerea ordinii publice și în protejarea patrimoniului cetățenilor, trimițând un mesaj clar că comportamentele antisociale repetate vor fi tratate cu fermitate, contribuind la siguranța și stabilitatea comunității.