Ce învățăm din această speță?

Această speță oferă o perspectivă complexă asupra infracțiunilor de conducere sub influența alcoolului și a modului în care justiția abordează astfel de cazuri, mai ales în contextul schimbărilor legislative: 1. Natura de pericol abstract a infracțiunii: Se subliniază că infracțiunea de conducere sub influența alcoolului este o infracțiune de pericol abstract. Aceasta înseamnă că simpla conducere a unui vehicul cu o alcoolemie peste limita legală constituie infracțiune, chiar dacă nu s-a produs un accident sau o vătămare concretă. Pericolul pentru siguranța circulației rutiere este inerent faptei și nu necesită a fi dovedit. 2. Aplicarea principiului legii penale mai favorabile: Decizia ilustrează importanța **art. 5 din Codul Penal** (aplicarea legii penale mai favorabile) în cazurile de tranziție legislativă. Deși Noul Cod Penal introduce posibilitatea amenzii penale, instanța a considerat, în acest caz, că legea veche (OUG 195/2002) este global mai favorabilă, în special sub aspectul modalității de executare a pedepsei, permițând suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. 3. Individualizarea pedepsei: O balanță delicată: Speța demonstrează echilibrul pe care instanța trebuie să îl găsească între gravitatea faptei (îmbibație alcoolică semnificativă, pericol social ridicat) și circumstanțele personale ale inculpatului (recunoașterea faptei, lipsa antecedentelor penale pe latură penală, dar existența antecedentelor contravenționale pentru fapte similare). Chiar și cu aspecte pozitive, gradul de pericol social al faptei impune o sancțiune penală. 4. Drepturile electorale și jurisprudența CEDO: Instanța a interpretat cu atenție interdicția drepturilor electorale, interzicând doar dreptul de a fi ales, nu și cel de a alege, în concordanță cu hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Hirst împotriva Regatului Unit), care impun ca astfel de interdicții să fie proporționale cu natura și gravitatea faptei.

Individualizarea Pedepsei

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii (conducerea sub influența alcoolului, cu o îmbibație de 1,65g%o), periculozitatea faptei (starea de pericol creată pentru siguranța circulației rutiere, mai ales la o oră cu trafic intens), precum și consecințele potențiale, care, deși nu au fost urmărite, au fost prevăzute și asumate de inculpat. S-a ținut cont de traseul și ora la care a fost condus autoturismul, evidențiind inconstiența care a expus alți participanți la trafic. Pe de altă parte, s-au luat în considerare și circumstanțele personale ale inculpatului: colaborarea cu organele judiciare, recunoașterea faptei imputate, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Un aspect important care a influențat decizia a fost faptul că inculpatul fusese sancționat contravențional anterior pentru fapte similare, inclusiv cu suspendarea permisului de conducere, indicând o lipsă de responsabilitate repetată. Astfel, instanța a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pe durata unui termen de încercare de 3 ani, considerând această modalitate mai favorabilă și suficientă pentru a atinge scopurile coercitive și reeducative ale legii penale. S-a interzis exercițiul dreptului de a fi ales, dar nu și pe cel de a alege, în conformitate cu jurisprudența europeană. Pedeapsa accesorie a fost, de asemenea, suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale. Cheltuielile judiciare au fost suportate de inculpat.

Doctrina

Din punct de vedere doctrinar și legal, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului (Art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, actualul Art. 336 alin. 1 C.pen.) are ca obiect juridic principal siguranța circulației rutiere. Această valoare socială fundamentală este ocrotită de legea penală pentru a preveni situațiile periculoase generate de șoferii aflați sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Un aspect central al acestei infracțiuni este natura sa de pericol abstract. Spre deosebire de infracțiunile de rezultat, unde se cere o consecință concretă (ex: vătămarea corporală), aici, simpla acțiune de a conduce sub influența alcoolului, cu o îmbibație peste limita legală, generează prin ea însăși o stare de pericol inseparabilă de materialitatea faptei. Nu este necesar să se dovedească un pericol concret sau o influență directă asupra producerii unui eveniment nefericit; existența alcoolemiei peste limita legală este suficientă pentru îndeplinirea elementului material. Momentul consumativ al infracțiunii coincide cu momentul în care deplasarea autovehiculului poate fi caracterizată ca o 'conducere' pe un drum public. Alcoolemia, definită ca gradul de concentrare a alcoolului în sânge, atinge valoarea maximă la 30 de minute până la 2 ore după ingestie și scade constant cu aproximativ 0,15 g/h. Sub aspect subiectiv, infracțiunea se comite cu intenție. Conducătorul auto, conștient de starea sa alterată de consumul de alcool, își reprezintă pericolul creat pe drumurile publice și, prin săvârșirea faptei, acceptă sau urmărește producerea acestui rezultat periculos. Prin urmare, chiar și o îmbibație alcoolică 'redusă' (însă peste limita legală) nu este lipsită de pericol social, deoarece legea însăși o incriminează, recunoscând riscul obiectiv, legal și efectiv pe care îl implică. În contextul legii penale mai favorabile (Art. 5 C.pen.), decizia a comparat reglementările succesive, concluzionând că, deși Noul Cod Penal oferea posibilitatea amenzii, vechea reglementare era mai avantajoasă prin prisma modalității de executare a pedepsei (suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea), considerată de instanță a fi adecvată în circumstanțele date.