Denumirea speței analizate: Decizia nr. 1372/2017 din 27 octombrie 2017 a Curții de Apel.

Ce învățăm din speță?

Această speță subliniază gravitatea faptelor de violență fizică, în special atunci când sunt comise de mai mulți agresori și implică utilizarea de obiecte contondente. Principalul învățământ derivat din acest caz este importanța fundamentală a principiului reparării integrale a prejudiciului, cu un accent deosebit pe cuantificarea daunelor morale. Instanțele românești, conform doctrinei și practicii judiciare, recunosc suferința nepatrimonială și încearcă să ofere o compensație echitabilă, chiar dacă o evaluare exactă în bani este imposibilă. Cazul reconfirmă, de asemenea, rigurozitatea procesului de individualizare a pedepsei și verificarea temeiniciei hotărârilor judecătorești în apel.

Individualizarea cazului: Inculpații L___ Marco-N___-P____, L___ M____-I___ și Ș_______ I___-M____

Situația în fapt este clară și brutală: pe 27 decembrie 2014, cei trei inculpați – L___ Marco-N___-P____, L___ M____-I___ și Ș_______ I___-M____ – au atacat-o pe partea civilă Ș_______ V_____, lovind-o cu pumnii, picioarele și o sticlă. Agresiunea a cauzat victimei leziuni corporale care au necesitat 14-15 zile de îngrijiri medicale. Aceste fapte au fost încadrate juridic ca infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal (circumstanță agravantă, probabil referitor la săvârșirea faptei de către mai multe persoane sau prin mijloace periculoase, deși textul menționează doar "lit. a", fără a specifica întreaga sintagmă a alineatului 1 din art. 77 C.p.).

La individualizarea pedepsei, instanța a luat în considerare criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal. Deși fragmentul nu specifică pedeapsa aplicată fiecărui inculpat, menționează că judecătorul fondului a apreciat că "scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, dar sub o strictă și specializată supraveghere", sugerând o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere sau o altă măsură neprivativă de libertate. Criteriile avute în vedere au inclus "împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (prin exercitarea de acte de violență)", la care s-ar adăuga circumstanțele personale ale fiecărui inculpat.

Doctrina Juridică și Reparația Prejudiciului Moral

Un aspect central al acestei spețe este discuția aprofundată despre prejudiciu și repararea integrală a acestuia, conform principiilor răspunderii civile delictuale.

Doctrina de specialitate și practica judiciară stabilesc că prejudiciul trebuie să fie cert și nereparat. În timp ce prejudiciul material este cuantificabil pe baza probelor, prejudiciul moral reprezintă o compensație bănească pentru atingerea valorilor nepatrimoniale care definesc personalitatea umană. Cuantumul daunelor morale se stabilește având în vedere:

Criteriul echității: O corespondență între prejudiciul creat și dimensiunea despăgubirii.

Importanța și măsura în care au fost lezate valorile: Cât de grav a fost afectată integritatea fizică și psihică a victimei.

Consecințele suferite în plan fizic și psihic: Impactul pe termen scurt și lung al agresiunii.

Se subliniază că suma acordată trebuie să fie o justă și reală despăgubire, având un caracter compensatoriu, nu o sancțiune excesivă pentru agresor sau un venit necuvenit pentru victimă. Deoarece natura daunelor morale este "neeconomică", echivalarea lor bănească este imposibilă, iar suma acordată are rolul de a "aline prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite".

În acest caz, instanța de fond a stabilit o sumă de 6000 lei cu titlu de daune morale, considerând că această sumă este adecvată, mai ales având în vedere că victima a suferit leziuni la nivelul feței, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu estetic, cel puțin temporar. Această decizie a fost fundamentată pe art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 și 1382 Cod civil.

În plus față de daunele morale, inculpații au fost obligați să plătească statului câte 320 lei cheltuieli judiciare și, în solidar, 1000 lei cheltuieli judiciare părții civile, reprezentând onorariu avocat.

Apelul și Concluziile Curții

Partea civilă Ș_______ V_____ a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, deși nu a motivat apelul în scris și nu s-a prezentat pentru a-l susține oral.

Curtea de Apel, analizând hotărârea atacată, a constatat că starea de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită. De asemenea, a apreciat că pedepsele au fost corect individualizate, ținând seama de toate criteriile legale și de circumstanțele personale ale fiecărui inculpat.

În ceea ce privește latura civilă, Curtea de Apel a confirmat că instanța de fond a respectat principiile răspunderii civile delictuale și că suma de 6000 lei, acordată cu titlu de daune morale, este justă și în măsură să compenseze prejudiciul estetic suferit de victimă.

În consecință, Curtea de Apel a respins apelul declarat de partea civilă ca nefondat, menținând hotărârea primei instanțe. Partea civilă apelantă a fost obligată să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.

Concluzie

Cazul agresiunii asupra lui Ș_______ V_____ este un exemplu concludent al modului în care justiția română sancționează faptele de violență și, în același timp, se străduiește să ofere o compensație echitabilă victimelor. Decizia Curții de Apel reconfirmă o dată în plus principiul reparării integrale a prejudiciului, cu o atenție deosebită acordată daunelor morale, în special în situațiile în care integritatea fizică și estetică a persoanei este afectată. Deși apelul victimei a fost respins, speța demonstrează rigoarea procesului judiciar de verificare a temeiniciei și legalității hotărârilor, asigurând că drepturile tuturor părților sunt luate în considerare.