Ce învățăm din speță: Necesarul indicării precise a normelor de drept primar încălcate și rolul fundamental al dreptului la apărare în cazurile de abuz în serviciu.

Decizia nr. 25/2018 a Curții de Apel Galați, care analizează infracțiunea de abuz în serviciu (art. 297 Noul Cod Penal), aduce în prim-plan importanța fundamentală a respectării stricte a principiului legalității incriminării, în special în ceea ce privește identificarea și indicarea precisă a normelor de drept primar încălcate. Cazul ilustrează, de asemenea, consecințele grave ale nerespectării atribuțiilor de serviciu în gestionarea fondului forestier și impactul direct al acestor abuzuri asupra mediului și patrimoniului public.

Speța se concentrează pe faptele inculpatului C______ G___, șef al Ocolului Silvic T______, acuzat de două fapte de abuz în serviciu.

Individualizarea cazului: Refacerea ilegală a unei construcții și complicitate la tăieri ilegale de arbori

Faptele reținute în sarcina inculpatului C______ G___ sunt relevante pentru înțelegerea modului în care abuzul în serviciu poate afecta atât patrimoniul public, cât și mediul înconjurător:

Decizie ilegală de refacere a unei construcții: La începutul anului 2015, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, C______ G___ a luat decizia nelegală de a reface un observator (Condratu) care nu se afla în patrimoniul Ocolului Silvic T______. Pentru aceasta, a alocat defectuos suma de 2000 de lei din bugetul instituției, încălcând principiile gestionării corecte a fondurilor publice și a patrimoniului.

Omisiune de a asigura integritatea fondului forestier: În lunile iulie-august 2015, în calitate de șef al Ocolului Silvic T______, inculpatul nu a întreprins acțiuni pentru a asigura integritatea fondului forestier și legalitatea exploatării masei lemnoase pe raza ocolului. Acest lucru s-a întâmplat deși avea cunoștință că angajații din subordinea sa tăiau și sustrăgeau ilegal material lemnos dintr-o zonă de protecție integrală (unde exploatarea este interzisă) și că amplasau ilegal o nouă construcție în această zonă. Această omisiune gravă a dus la vătămarea valorii sociale ocrotite, reprezentată de integritatea fondului forestier.

De asemenea, în cauză au mai fost condamnați:

C______ S_____ A____: pentru abuz în serviciu, instigare la tăiere fără drept de arbori, instigare la amplasarea de construcții ilegale în arii protejate și instigare la furt de arbori.

Huşcă V_____ și M_____ A_____: pentru tăiere fără drept de arbori și furt de arbori din fondul forestier.

Numele speței analizate: Decizie nr. 25/2018 din 11-ian-2018, Curtea de Apel Galați, abuzul în serviciu (art.297 NCP)

Doctrina și apărarea dreptului

Un aspect crucial subliniat de Curtea de Apel Galați în această decizie este respectarea Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016. Aceasta a statuat că, pentru a reține infracțiunea de abuz în serviciu, este imperios necesar ca actul material (neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă) să fie realizat prin încălcarea unor atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului.

În cazul de față, instanța de control judiciar a constatat o deficiență majoră: rechizitoriul nu a indicat articolele din legile primare care ar fi fost încălcate de inculpații C______ G___ și C______ S_____ A____. De asemenea, nici instanța de fond nu a solicitat Parchetului să remedieze această omisiune. Curtea de Apel a considerat că o astfel de intervenție din partea sa ar fi încălcat dreptul la apărare al celor doi inculpați. Dreptul la apărare implică faptul că inculpatul trebuie să cunoască în mod explicit și detaliat acuzațiile care i se aduc, inclusiv temeiul legal al acestora, pentru a-și putea pregăti eficient apărarea.

Consecințele juridice și soluția instanței

Prima instanță a individualizat pedepsele, ținând cont de gradul ridicat de pericol social al faptelor, de intenția directă a inculpaților și de lipsa antecedentelor penale. Inculpatul C______ G___ a primit 1 an închisoare pentru fiecare din cele două fapte de abuz în serviciu, pedepse contopite în 1 an închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție publică pentru 1 an. Pedepsele au fost suspendate sub supraveghere, cu un termen de supraveghere de 2 ani, și obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității. Pedepse similare, dar combinate cu infracțiuni specifice silviculturii, au primit și ceilalți inculpați.

Cu toate acestea, având în vedere viciul major constatat (lipsa indicării normelor de drept primar încălcate), Curtea de Apel Galați a admis apelurile declarate de Parchet și de inculpați. În consecință, a desființat în totalitate sentința penală apelată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, Judecătoria Focșani. Actele procedurale efectuate până la o anumită dată (24.04.2017) au fost menținute.

Această soluție subliniază că, indiferent de complexitatea sau gravitatea acuzațiilor, respectarea principiilor fundamentale ale dreptului procesual penal și a garanțiilor dreptului la apărare este absolut esențială pentru o justiție echitabilă. Omisiunea de a indica în mod clar temeiul legal al acuzației de abuz în serviciu reprezintă o neregularitate procedurală care afectează validitatea întregului proces, impunând rejudecarea pentru a se asigura respectarea drepturilor fundamentale ale inculpaților.