Ce învățăm din speță:

Decizia nr. 536/2017 a Curții de Apel Cluj, pronunțată la 3 aprilie 2017, oferă o perspectivă clară asupra modului în care autoritățile publice trebuie să respecte legislația privind achizițiile de servicii juridice. Cazul subliniază importanța conformității cu prevederile legale specifice (cum ar fi OUG nr. 26/2012) și consecințele penale ale îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu. Mai mult, speța reafirmă principiul "nemo censetur ignorare legem" (nimeni nu se consideră că ignoră legea), evidențiind responsabilitatea individuală a funcționarilor publici, indiferent de presupusa necunoaștere a actelor normative sau de practicile anterioare nelegale. De asemenea, decizia clarifică noțiunea de "folos necuvenit" în contextul infracțiunii de abuz în serviciu, chiar și în situația în care sumele plătite ar reprezenta contravaloarea unor servicii prestate.

Individualizare și Context

Denumirea speței analizate: Decizia nr. 536/2017 din 03-apr-2017, Curtea de Apel Cluj, abuzul în serviciu (art. 297 NCP).

Această speță se concentrează pe acțiunile a doi funcționari publici din cadrul Primăriei Sighetu Marmației: inculpatul N.O.G., primarul municipiului, și inculpatul B.I., director economic.

Situația de Fapt

N.O.G. (primar): La 14 octombrie 2013, în exercitarea atribuțiilor sale, a încheiat contractul de asistență juridică nr. 35/14.10.2013 cu avocatul N.Ț.C., cu încălcarea OUG nr. 26/2012. În aceeași zi, a dispus plata sumei de 24.800 lei (cu TVA) pentru redactarea unei plângeri penale împotriva S.C. "Alien Concept" S.R.L., cauzând astfel un prejudiciu bugetului municipiului. Primarul a semnat contractul, factura și ordinul de plată, fără a avea o hotărâre a consiliului local în acest sens, așa cum cerea legea. Chiar dacă ulterior avocatul a denunțat unilateral contractul și a restituit suma, instanța a considerat că fapta a fost comisă și a produs prejudiciul la momentul plății.

B.I. (director economic): În perioada februarie – martie 2014, a contactat avocatul C.A.L. și, la 4 martie 2014, a încheiat și semnat contractul de asistență juridică nr. XXXXXX/04.03.2014, fără a fi împuternicit. A efectuat plata sumei de 10.000 lei (onorariu de avocat) pentru servicii juridice (redactarea unei cereri de revizuire și reprezentare în fața Tribunalului Maramureș împotriva aceleiași S.C. "Alien Concept" S.R.L.), încălcând, de asemenea, OUG nr. 26/2012. Acesta a cauzat un prejudiciu de 10.000 lei bugetului municipiului.

Niciunul dintre inculpați nu a contestat faptele, însă au invocat necunoașterea legii sau lipsa informării din partea juriștilor primăriei. Persoana vătămată, Municipiul Sighetu Marmației, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Doctrina și Aplicarea Legii

Un punct crucial în analiză a fost incidența art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, care vizează obținerea unui "folos necuvenit". Instanța a reținut că, prin acțiunile lor ilegale de încheiere a contractelor de asistență juridică fără respectarea dispozițiilor OUG nr. 26/2012, cei doi inculpați au obținut un folos necuvenit pentru avocați.

Conform OUG nr. 26/2012, autoritățile publice care au personal juridic propriu nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, asistență și/sau reprezentare. Excepția este permisă doar în situații temeinic justificate și cu aprobarea consiliilor locale. În acest caz, nu a existat nicio hotărâre a Consiliului Local Sighetu Marmației care să aprobe aceste achiziții.

Instanța a respins apărările inculpatului N.O.G. privind necunoașterea legii sau lipsa informării, invocând principiul "nemo censetur ignorare legem". Faptul că a încercat să apere interesele primăriei nu îl exonerează de obligația de a acționa în limitele legii, iar faptul că legea s-a modificat în 2012, cu un an înainte de comiterea faptei, nu reprezintă o justificare validă pentru necunoaștere.

Definiția "folosului necuvenit": Chiar dacă onorariile plătite avocaților reprezentau contravaloarea serviciilor juridice prestate, instanța a stabilit că acestea constituiau un "folos necuvenit" (un beneficiu dobândit în condiții nelegale). Motivul este că, potrivit legii, contractele de asistență juridică, în baza cărora au fost încasate onorariile, nu au fost încheiate în condiții legale și, drept urmare, nici onorariile nu erau datorate legal. Această interpretare este în acord cu explicațiile doctrinare și cu Decizia Curții Constituționale nr. 400 din 15 iunie 2016.

Hotărârea Instanței și Individualizarea Pedepsei

Hotărârea Curții de Apel Cluj:

A admis apelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a desființat parțial sentința penală a Tribunalului Maramureș.

A schimbat încadrarea juridică a faptei primarului N.O.G. din abuz în serviciu (art. 297 alin. 1 NCP cu aplicarea art. 5 NCP raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000) în abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 248 Cod penal 1969 raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal), menținând pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani.

A aplicat inculpatului B.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

A respins apelurile declarate de inculpați ca fiind nefondate.

Individualizarea pedepsei:

La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de gradul de pericol social al faptei (modalitatea de comitere și prejudiciul produs) și al inculpatului (fără antecedente penale, și-a recunoscut fapta). Pentru N.O.G., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor (art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal) pe o perioadă de 2 ani. Deoarece pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare se situează sub limita de 3 ani, și având în vedere că inculpatul nu avea antecedente penale și a fost de acord cu suspendarea, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani. Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte anumite obligații.