Decizia Curții de Apel Bacău nr. 299/2019, pronunțată la data de 6 martie 2019, oferă o perspectivă clară asupra infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art. 238 din Noul Cod Penal (NCP). Acest caz subliniază importanța respectării drepturilor de proprietate și consecințele juridice ale refuzului nejustificat de restituire a unui bun încredințat.

Ce Învățăm din Speță: Esența Abuzului de Încredere

Speța analizată ne demonstrează cum un simplu refuz de a restitui un bun poate degenera într-o infracțiune penală gravă. Abuzul de încredere se materializează atunci când o persoană, căreia i-a fost încredințat un bun mobil în baza unui titlu precar (cum ar fi un contract de comodat, de locațiune sau un simplu acord verbal), refuză cu rea-credință să-l restituie proprietarului. Mai mult, actul de dispunere pe nedrept de bunul respectiv, prin înstrăinarea acestuia către terți, agravează situația și confirmă intenția infracțională.

Individualizarea Cazul: Inculpatul C______ V_______ și Autoturismul VW Passat

Denumirea speței analizate: Decizia nr. 299/2019 din 06-mar-2019, Curtea de Apel Bacău, abuzul de încredere (art. 238 NCP).

Situația în fapt se referă la inculpatul C______ V_______, care a refuzat, cu rea-credință, să restituie autoturismul marca VW Passat, aparținând persoanei vătămate S.C. H__ P____ M____ S.R.L. Nu doar că a refuzat restituirea, dar a și dispus pe nedrept de bun, înstrăinându-l către un terț. Această acțiune a avut ca urmarea imediată trecerea autovehiculului în sfera de stăpânire a inculpatului, împiedicând astfel proprietarul să-și exercite drepturile timp de cinci ani.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii a constat atât în refuzul nejustificat de restituire, cât și în înstrăinarea ulterioară a autoturismului. Faptul că autoturismul nu a mai putut fi identificat până la data pronunțării sentinței subliniază gravitatea prejudiciului adus proprietarului.

Doctrina Juridică și Prescripția Răspunderii Penale

Aspectul doctrinar al speței atinge o discuție importantă privind prescripția răspunderii penale. Indiferent de interpretarea efectelor Deciziei CCR nr. 297/2018, hotărârea judecătorească, chiar și în primă instanță, are întotdeauna efect interuptiv de prescripție. Acest lucru înseamnă că, în cazul de față, termenul general de prescripție de 5 ani nu fusese împlinit la momentul condamnării în primă instanță. Ulterior, a început să curgă termenul special de prescripție, care s-ar fi împlinit abia în octombrie 2022. Acest element este crucial, deoarece asigură că, chiar și în condițiile unor discuții doctrinare sau jurisprudențiale, justiția poate acționa în limitele termenelor legale.

Individualizarea Pedepsei și Decizia Finală

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal. Acestea includ circumstanțele comiterii infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului, motivul săvârșirii, antecedentele penale (inculpatul fiind necunoscut cu antecedente), conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Hotărârea instanței de apel a condus la schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art. 238 alin. 1 NCP, în infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art. 213 alin. 1 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 NCP. Această modificare a fost făcută în baza principiului legii penale mai favorabile.

Inculpatul C______ V_______ a fost condamnat la o pedeapsă principală de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru un termen de încercare de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni. Pe durata termenului de încercare, inculpatului i-au fost impuse o serie de măsuri de supraveghere, printre care prezentarea periodică la Serviciul de Probațiune, anunțarea schimbărilor de domiciliu sau loc de muncă și comunicarea informațiilor privind mijloacele de existență. De asemenea, i s-a atras atenția asupra consecințelor nerespectării acestor măsuri sau a obligațiilor civile, care pot duce la revocarea suspendării și executarea pedepsei în regim de detenție.

Concluzii: Protecția Proprietății și Rolul Justiției

Acest caz reconfirmă importanța protejării drepturilor de proprietate și subliniază că abuzul de încredere nu este doar o problemă de natură civilă, ci o infracțiune penală cu consecințe semnificative. Decizia Curții de Apel Bacău servește ca un avertisment clar pentru cei care ar fi tentați să-și însușească pe nedrept bunuri care le-au fost încredințate, evidențiind rolul esențial al justiției în restabilirea echității și asigurarea respectării legii.