Decizia Curții de Apel Oradea nr. 534/2015 din 16.09.2015 subliniază natura infracțiunii de abandon de familie și, în mod crucial, impactul decisiv al retragerii plângerii de către partea vătămată asupra deznodământului penal.

Ce învățăm din această speță?

Cazul inculpatului M____ N______ ilustrează cu claritate două aspecte esențiale. În primul rând, confirmă că neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere pentru o perioadă îndelungată, stabilită judecătorește, constituie infracțiunea de abandon de familie. Mai mult, speța detaliază modul în care instanțele judecă perseverența infractorului și dificultatea de a aplica măsuri alternative la detenție, mai ales atunci când inculpatul nu are un domiciliu stabil în țară. În al doilea rând, și cel mai important, această decizie demonstrează că, în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală este condiționată de o plângere prealabilă, retragerea plângerii de către partea vătămată poate duce la încetarea procesului penal, chiar și în faza de apel. Aceasta subliniază rolul esențial al voinței părții vătămate în soluționarea anumitor spețe penale.

Individualizarea și Denumirea Speței Analizate

Speța analizată este Decizia nr. 534/2015 din 16.09.2015 a Curții de Apel Oradea, vizând infracțiunea de abandon de familie (art. 378 NCP). Inculpatul, M____ N______, a fost acuzat că, începând cu luna martie 2013, nu a plătit cu rea-credință pensia de întreținere stabilită judecătorește în favoarea minorului M____ P___ S_____.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a luat în considerare gravitatea faptei și pericolul social pe care îl reprezintă. S-a remarcat dezinteresul total al inculpatului față de întreținerea fiului său minor, plătind doar o parte din sumă abia după sesizarea instanței. Un aspect crucial al individualizării a fost situația locativă incertă a inculpatului (domiciliat în Italia), care a determinat instanța să aprecieze că doar o pedeapsă cu executare în regim de detenție ar fi eficientă. S-a considerat că o suspendare sub supraveghere ar fi ineficientă din cauza dificultății de supraveghere, iar amenda penală ar fi inutilă, având în vedere lipsa veniturilor certe și dezinteresul inculpatului pentru un loc de muncă în țară. De asemenea, lipsa acordului său pentru muncă în folosul comunității a consolidat decizia pentru pedeapsa cu închisoarea.

Doctrina și Natura Infracțiunii Continue

Un aspect important al doctrinei abordate în această speță se referă la natura infracțiunii de abandon de familie (varianta neplății pensiei de întreținere) ca fiind o infracțiune continuă omisivă. Aceasta înseamnă că activitatea infracțională nu se epuizează la data expirării termenului de plată, ci continuă până la plata efectivă și totală a pensiei sau până la data unei condamnări în primă instanță.

Având în vedere că infracțiunea, în cazul de față, nu era epuizată la data intrării în vigoare a Noului Cod Penal (epuizarea a intervenit la data condamnării în primă instanță), instanța a stabilit că nu se mai punea problema aplicării legii penale mai favorabile, ci se impunea aplicarea legii sub imperiul căreia infracțiunea s-a epuizat, adică Noul Cod Penal.

Pedeapsa Aplicată și Hotărârea Instanței

Inițial, inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare.

În faza de apel, Curtea de Apel Oradea a admis apelul declarat de inculpatul M____ N______ și a desființat sentința primei instanțe. În rejudecare, Curtea a luat o decizie crucială:

A înlăturat condamnarea inculpatului M____ N______ la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. g Cod procedură penală cu referire la art. 378 alin. 3 Cod penal, a încetat procesul penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate M____ P___ S_____, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abandon de familie, ca urmare a retragerii plângerii penale.

A obligat partea vătămată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în primă instanță.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Restul dispozițiilor hotărârii apelate au fost menținute.

Hotărârea este definitivă.

Un apel reușit și o lecție despre rolul plângerii prealabile.

Acest caz demonstrează, încă o dată, că rolul plângerii prealabile în anumite infracțiuni este fundamental. Retragerea acesteia, chiar și în faza de apel, poate schimba radical deznodământul unui proces penal, ducând la încetarea acestuia și înlăturând răspunderea penală a inculpatului. Este important de reținut că, deși fapta a fost probată și calificată ca infracțiune, voința părții vătămate a primat în fața instanței de apel.