O decizie a Curții de Apel Oradea aduce în lumină un caz de abandon de familie cu ramificații complexe, evidențiind rolul esențial al voinței persoanei vătămate în încetarea procesului penal.

Ce învățăm din această speță?

Cazul inculpatului A___ A________ ilustrează dinamica infracțiunii de abandon de familie, în special sub aspectul laturii subiective și al consecințelor pentru persoana vătămată. Această speță ne arată că, chiar și în prezența unei istorii de nerespectare a obligațiilor de întreținere și a unei perseverențe infracționale, voința persoanei vătămate de a-și retrage plângerea prealabilă poate conduce la încetarea procesului penal. De asemenea, decizia subliniază un principiu important în dreptul penal: acțiunea civilă pentru recuperarea pensiei neachitate este inadmisibilă în cadrul procesului penal, deoarece persoana vătămată deține deja un titlu executoriu pe cale civilă.

Individualizarea și Denumirea Speței Analizate

Speța analizată este Decizia nr. 406/2021 din 23.06.2021 a Curții de Apel Oradea, care a avut ca obiect infracțiunea de abandon de familie (art. 378 NCP). Inculpatul, A___ A________, a fost acuzat că nu a achitat cu rea-credință pensia de întreținere, în cuantum de 800 de lei lunar, în favoarea fostei sale soții, B____ B______-MARCENICA, la plata căreia fusese obligat prin sentința civilă nr. 2192/20.03.2008 a Judecătoriei Oradea, începând cu data de 16.03.2012 și până în prezent.

Instanța de fond a constatat reaua-credință a inculpatului, argumentând că, deși apt de muncă și cu venituri ocazionale, acesta a manifestat un dezinteres total față de îndeplinirea obligației de întreținere. La individualizarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de pericolul social al faptei, de perioada lungă de timp în care inculpatul nu a plătit pensia, precum și de faptul că suma stabilită era una modică. De asemenea, un factor agravant a fost perseverența infracțională a inculpatului, care fusese condamnat anterior tot pentru abandon de familie, având aceeași persoană vătămată. S-a luat în considerare și faptul că inculpatul s-a sustras de la judecată, ceea ce a dus la aplicarea unei pedepse cu închisoarea în regim de detenție de 1 an și 2 luni.

Doctrina și Retragerea Plângerii Prealabile

Un aspect fundamental al acestei decizii îl reprezintă disponibilitatea persoanei vătămate asupra acțiunii penale. Conform art. 158 alin. (2) Cod penal, retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă. Această retragere poate interveni în orice fază a procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii, și trebuie să fie totală și necondiționată, vizând ambele laturi ale procesului penal (penală și civilă).

Curtea a subliniat că, atât doctrina, cât și jurisprudența, sunt unanime în privința inadmisibilității acțiunii civile în cazul infracțiunii de abandon de familie (art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal). Neplata pensiei de întreținere atrage doar răspunderea penală, neputându-se dispune în cauză și obligarea inculpatului la despăgubiri civile, deoarece persoana vătămată deține deja un titlu executoriu (hotărârea civilă) pe care îl poate pune în executare.

Pedeapsa Aplicată și Hotărârea Instanței

În apel, Curtea de Apel Oradea a admis apelurile declarate atât de persoana vătămată, cât și de inculpat. Instanța a desființat, în parte, sentința atacată și, rejudecând, a luat o decizie semnificativă:

A înlăturat pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare în regim de detenție aplicată inculpatului A___ A________.

În baza art. 396 alin. (6) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. g) teza I Cod procedură penală, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului sub acuzația comiterii infracțiunii de abandon de familie, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată B____ B______-MARCENICA.

A înlăturat dispoziția instanței de fond privind obligarea inculpatului la plata sumei de 950 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului în primă instanță.

A obligat persoana vătămată la plata sumei de 950 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului în primă instanță.

A menținut dispoziția instanței de fond privind respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile formulate de persoana vătămată, precum și cea privind plata onorariului pentru avocatul din oficiu.

Cheltuielile judiciare avansate în apeluri au rămas în sarcina statului.

Hotărârea Curții de Apel Oradea este definitivă.

Un deznodământ influențat de voința persoanei vătămate, chiar și în caz de recidivă.

Acest caz reconfirmă puterea de decizie a persoanei vătămate în anumite tipuri de infracțiuni. Chiar și în situația unui inculpat recidivist, cu o istorie de nerespectare a obligațiilor, retragerea plângerii prealabile a avut un impact decisiv asupra soluției finale, ducând la încetarea procesului penal. Aceasta subliniază complexitatea și nuanțele sistemului juridic, unde nu doar fapta în sine, ci și contextul și voința părților, pot influența semnificativ deznodământul.