TRIBUNALUL [Denumirea Tribunalului]

dosar: [Număr dosar]

termen: [Data termenului]

ONORATĂ INSTANŢĂ,

Subsemnatul/a [Nume Apelant], domiciliat/ă în [Adresă Apelant], în calitate de apelant în dosarul nr. [Număr dosar] al Tribunalului [Denumirea Tribunalului], având ca obiect apel împotriva Sentinței civile nr. [Număr sentință]/[An] pronunțate de Judecătoria [Denumirea Judecătoriei] în dosarul nr. [Număr dosar fond], formulez prezentele:

NOTE DE APĂRARE

prin care solicit:

– Schimbarea Sentinței civile nr. [Număr sentință]/[An] pronunțate de Judecătoria [Denumirea Judecătoriei] în dosarul nr. [Număr dosar fond], în sensul:

– Respingerea cererii de revendicare formulată de intimatele-reclamante;

– Stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților pe actuala delimitare;

– Respingerea cererii formulate de intimatele-reclamante de obligare a apelantului-pârât la plata contravalorii construcției/amenajării [specificați obiectul, ex: cocina] ridicate de acesta de pe terenul său.

– Obligarea intimatelor-reclamante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

I. Intimatele-reclamante nu dețin titlu cu privire la suprafața revendicată

Acesta este motivul esențial pentru care trebuia respinsă cererea de revendicare, cu consecința efectuării grănițuirii pe actuala linie de hotar. De vreme ce intimatele-reclamante revendică o porțiune de teren, prima instanță trebuia să stabilească care dintre părți posedă titlu de proprietate cu privire la suprafața revendicată.

Mai concret, întrucât ambele părți invocă titluri scrise, prima instanță trebuia să verifice care dintre cele două titluri include suprafața revendicată. Potrivit titlului apelantului-pârât, acesta a primit parcelele [număr parcelă] și [număr parcelă] de pe tarlaua [număr tarla]. Potrivit titlului intimatelor-reclamante, acestea au primit parcelele [număr parcelă] și [număr parcelă] de pe tarlaua [număr tarla].

Schițele acestor parcele, astfel cum au fost ele întocmite de chiar emitentul titlurilor, arată cu claritate că porțiunea de teren revendicată este inclusă în titlul apelantului-pârât.

Corespunzător, desigur că nici parcelele atribuite apelantului-pârât și nici cele atribuite intimatelor-reclamante nu au conturul stabilit prin expertiza efectuată în fața primei instanțe, ci dimpotrivă, au conturul identic cu cel care se regăsește astăzi. Cu alte cuvinte, schița parcelelor arată cu claritate că porțiunea de teren revendicată de intimatele-reclamante aparține apelantului-pârât, iar linia ce desparte cele două proprietăți învecinate este corect trasată la ora actuală.

Prima instanță nu avea cum să atribuie intimatelor-reclamante porțiunea de teren revendicată de acestea, decât practic modificând titlurile de proprietate ale părților și nesocotind atribuirea efectuată de comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

II. Inexactitatea raționamentului primei instanțe cu privire la suprafața de teren

Elementul esențial în motivarea sentinței primei instanțe îl constituie raportul de expertiză. În acest raport de expertiză se arată că intimatele-reclamante dețin [suprafață] mp, față de [suprafață] mp, cât era trecut în titlul de proprietate al autorului acestora (titlu neîntabulat în cartea funciară), adică mai puțin cu [diferență] mp decât suprafața din titlu, iar apelantul-pârât [Nume Apelant] deține [suprafață] mp adică mai mult cu [diferență] mp decât suprafața de [suprafață] mp trecută în titlul de proprietate al acestuia.

Pornind de la aceste date, prima instanță a căzut în capcana unei situații aparente, neconforme cu realitatea. În realitate, prima instanță trebuia să stabilească identitatea dintre presupusa porțiune „ce ar lipsi” din curtea intimatelor-reclamante și cea care le-a fost acordată acestora ca urmare a admiterii acțiunii în revendicare.

Datele raportului arată că intimatelor-reclamante le lipsește o suprafață de [suprafață] mp, dar nu arată unde anume se găsește respectiva suprafață de teren. Mergând pe raționamentul instanței, ar însemna că prin constatarea „lipsei” unei suprafețe din curte, intimatele-reclamante ar fi putut câștiga teren printr-o acțiune în revendicare/grănițuire indiferent împotriva căruia dintre vecini (care aveau mai mult teren decât cel stabilit prin titlu), alegeau să se îndrepte. Și mai rău decât atât, intimatele-reclamante puteau să-și aleagă și porțiunea de teren dorită, de vreme ce oricum nu au putut justifica prin vreo schiță sau desen ceea ce au cerut.

De ce o prezumție de nevinovăție poate opera față de ceilalți vecini rămași, iar față de apelantul [Nume Apelant] nu? De ce a fost ales apelantul [Nume Apelant] să răstoarne această prezumție de vinovăție?

III. Sentința primei instanțe sfidează logica comună și realitatea faptică

Actuala delimitare a hotarului stabilită de instanța de fond este total nenaturală și necredibilă, gardul fiind drept până la punctul unde era înainte [specificați obiectul, ex: cocina], iar din acel punct făcând un intrând în formă dreptunghiulară în curtea apelantului-pârât [Nume Apelant]. Practic, linia care înainte era dreaptă, acum este frântă, făcând o buclă dreptunghiulară în interiorul terenului apelantului-pârât. O asemenea formă a unui teren este neobișnuită și strică aspectul general al proprietății, fiind o curte ciuntită, extrem de supărătoare ca aspect și funcționalitate.

Ce rațiuni ar fi determinat comisia județeană – emitentul titlurilor – să stabilească o astfel de formă (după cum am precizat mai sus, comisia județeană nici nu a stabilit această formă – este creația expertului, consfințită de prima instanță)? Ce rațiuni ar putea sta la baza unui asemenea hotar între apelantul-pârât și intimatele-reclamante, în condițiile în care celelalte proprietăți din zonă beneficiază de hotare normale, liniare.

IV. Suprafața mai mică rezultată din măsurători se înscrie ca atare în cartea funciară

Potrivit art. 25 alin. (1) lit. a) din Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 634/2006, dacă suprafața din măsurători este mai mică, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului.

V. Prima instanță a ignorat probe esențiale pentru soluționarea dosarului

Chiar și în absența unei adrese de la primărie privind situația parcelelor, prima instanță avea în dosar suficiente probe care demonstrează netemeinicia pretențiilor intimatelor-reclamante. Arătăm în continuare probele administrate a căror corectă interpretare ar fi fost de natură să stabilească situația reală cu privire la toate capetele de cerere:

– Declarația intimatelor-reclamante, în ședință publică, că nu au titlu de proprietate pentru suprafața de teren ce se afla sub [specificați obiectul, ex: cocina] (adică exact suprafața de teren aflată în discuție, lucru consemnat în sentința pronunțată) (ANEXA 1);

– Interogatoriul intimatei-reclamante [Nume Intimată], prin care aceasta declară că suprafața de teren nu era inclusă în titlul de proprietate, întrucât a plătit-o! (ANEXA 2);

– Declarația martorului [Nume Martor] care a asistat la discuția purtată între apelantul [Nume Apelant] și intimatele-reclamante și care a auzit că intimata-reclamantă și-a dat acordul la dezafectarea [specificați obiectul, ex: cocinii] ce era uzată din cauza timpului și că este de acord ca apelantul-pârât să o demoleze întrucât ea este în vârstă. (ANEXA 3);

– Interogatoriul intimatei-reclamante prin care, la întrebarea dacă și-a dat acordul la demolarea [specificați obiectul, ex: cocinii], aceasta a răspuns: „nu, că eram plecată în stațiune”. Nici măcar intimata-reclamantă nu a spus un nu categoric. Este evident, așa cum rezultă și din mărturia lui [Nume Martor], că acordul intimatei-reclamante nu a fost dat chiar în momentul demolării [specificați obiectul, ex: cocinii], ci anterior acestei operațiuni. (vezi ANEXA 2);

– Mențiunile expertului [Nume Expert] care a arătat că materialele de construcție rezultate ca urmare a dezafectării [specificați obiectul, ex: cocinii] (materiale pentru care prima instanță l-a obligat la plată pe apelantul-pârât ca și cum acesta și le-ar fi însușit) sunt depozitate pe terenul intimatelor-reclamante. (ANEXA 4).

VI. Apelantul-pârât a avut acordul intimatelor-reclamante pentru dezafectarea construcției/amenajării

Prima instanță a admis capătul de cerere prin care intimatele-reclamante solicitau obligarea apelantului-pârât la plata contravalorii [specificați obiectul, ex: cocinii] dezafectate de acesta, aproape fără nicio motivare.

Așa cum s-a arătat și în întâmpinarea depusă la dosarul de fond, apelantul [Nume Apelant] a avut acordul să demoleze [specificați obiectul, ex: cocina]. Și a probat prin declarația extrajudiciară a martorului [Nume Martor], pe care prima instanță a refuzat să-l audieze pentru motivul (greșit din punct de vedere procedural) că este minor, acesta având vârsta de 17 ani. Intimatele-reclamante nu au produs nicio dovadă (în afara propriilor declarații necredibile) în legătură cu condițiile demolării [specificați obiectul, ex: cocinii].

În ceea ce privește contravaloarea [specificați obiectul, ex: cocinii], nu s-a observat că materialele existau și erau deținute chiar de intimatele-reclamante (așa cum a arătat și expertul prin chiar raportul de expertiză). Pe de altă parte, prima instanță a încălcat principiul disponibilității, acordând intimatelor-reclamante o sumă mai mare decât ceruseră chiar acestea, cu ocazia punerii concluziilor.