(1)Pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversităţii pădurilor se vor lua în considerare cele 3 forme ale acesteia: diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică.

(2)Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor se realizează prin:

a)adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;

b)adoptarea de măsuri pentru crearea şi/sau menţinerea peisajului forestier mozaicat;

c)asigurarea conectivităţii ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;

d)menţinerea de lemn mort pe picior şi pe sol în limitele ecologice necesare;

e)menţinerea şi protejarea arborilor-habitat;

f)constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părţi de arborete;

g)menţinerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânţă;

h)menţinerea sau, după caz, crearea unor culoare de vegetaţie forestieră în lungul cursurilor de apă;

i)menţinerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră şi faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită definite prin normele tehnice.

(3)Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, cu caracter obligatoriu, este reglementat în normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (2).

(4)Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, recomandate cu caracter voluntar, este stabilit în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).

(5)Planurile de management, planurile de reconstrucţie ecologică şi amenajamentele silvice cuprind măsuri de îmbunătăţire sau menţinere a biodiversităţii ecosistemelor forestiere.

(6)Proprietarul poate opta pentru implementarea unor măsuri de conservare, cu caracter voluntar, cu excepţia lucrărilor obligatorii de îngrijire prevăzute la art. 70.